Sărut pe suflet
Îl ţin ascuns de teamă să nu-l fure ,
Orgolioşii ce nu pot să-ndure,
O mare frumuseţe sufletescă,
Din care-avea iubirea să renască.
Mi-ai pus pe frunte mâna ta cea blândă,
Ce astăzi, gândurile rele le alungă,
Şi orice-aş face cu-ntreaga mea fiinţă,
Nu e de-ajuns, deşi am pus multă dorinţă.
Este dorinţa ce-n mine a născut,
Atunci când sufletul vorbeşte, desi-i mut,
Un alt sărut topeşte-ntreaga gheaţă,
Iar sufletul se va trezi la viaţă.
O viaţă plină de frumos şi bun,
Pe care tu aşterni zilnic minuni,
Minuni ce strălucesc de-atâta fericire,
Când sufletul e peste normă, de iubire.
Mă iei în braţe cu tandreţe,
Scrii flori ce ştiu să mă răsfeţe,
Îmi pui sărut pe fiecare deget,
Un val de dor mă prinde fără preget.
Un dans de mare frumuseţe a-nceput,
Iar tu continui iubirea cu-n sărut pe gât,
Un sărut tandru, calm şi dulce,
Care mă duce în uitare, la răscruce…
Mă-nveţi ce e iubirea, primul pas
Îl fac cu teamă, dar accept un vals,
Un vals ce ne-a cuprins pe amândoi
Şi ne iubim cu patimă, în ploi.
Îţi place ploaia, o iubeşti nespus,
Îmi spui mereu când soarele-a apus,
Că mă iubeşti, eşti tare fericit,
Cum n-ai fost niciodată, deşi ai mai iubit.
Iubirea noastră mută şi frumoasă,
Mă face dintre toate, cea aleasă,
Nu ştiu să-ţi spun prea mult despre iubire,
Dar lacrimi am în ochi de fericire.
O fericire ştiută doar de noi,
Străpunsă aprig doar de vânt şi ploi,
Şi-i timpul să-nţeleagă toţi şi toate,
Iubirea noastră-i veşnic doar în şoapte.













este mult prea tărziu pentru a face un comentariu aşa cum merită această minunată declaraţie de dragoste, dar nu este târziu pentru a o citi de câteva ori de drag şi din plăcerea de a sorbi din fiecare cuvânt: frumuseţe, candoare, iubire, devotament, dăruire totală….
– am refăcut linkul cel cu poze , acolo unde vreau să vă duc : http://stropidesuflet.wordpress.com/category/zile-minunate/
noiembrie 10, 2010 la 11:58 pm
Am intrat de când mi-ai spus. Cristi numără zilele…ha,ha,ha…
Cristi nici nu ştie că am postat. Va fi o surpriză pentru el, plăcută sper.
Merg iar pe firul linkului lăsat, visez la clipa întâlnirii sau a reîntâlnirii. Nici nu ştii cât te apreciem pentru aceste comentarii de suflet. Nu doar noi doi, mult mai mulţi din blogosferă.
Te îmbrăţişăm cu toată dragostea, suflet drag!
noiembrie 11, 2010 la 12:06 am
Geanina, tu eşti dulce şi vrei să fii generoasă cu mine, dar nu ai dreptate. Am foarte puţine comentarii, chiar dacă vizite (după cum apare pe panou) sunt multe. Dacă ar place , s-ar comenta… dar am foarte puţini care chiar simt nevoia să spună ceva. Eu scriu de drag, cu drag, fără ambiţii – dacă ai observat, eu nu dau ping-uri- , iar când comentez cuiva nu comentez de mântuială, ci cu tot sufletul, mai ingrijit decât o postare a mea, şi de fiecare dată mult mai mult ca întindere decât la mine pe blog, fiindcă îmi place, fiindcă simt nevoia să încurajez, să spun ce anume mi-a plăcut şi să ştie şi cel ce a compus că mi-a destins fruntea, mi-a bucurat inima.
Abia aştept să mă cunoaşteţi aşa cum sunt, la mine acasă în munţi, acolo unde pentru mine, s-a născut poezia. Ti-a plăcut inima pe care au desenat-o norii ? Aşa m-au întâmpinat când am mers acum o lună acolo.
noiembrie 11, 2010 la 9:41 pm
Îţi spun un secret, draga mea dragă. Mai bine mai puţine comentarii, dar cititori fideli, care citesc ceea ce scrii. Am observat că laşi comentarii pertinente şi pline de substanţă. Am văzut imaginea care prezintă un nor în formă de inimă. Mulţumesc pentru tot, draga mea dragă!
Ore de mare frumuseţe la ceas de seară!
noiembrie 14, 2010 la 5:08 pm
Nu am cuvinte! Suna versurile tale ca un psalm de iubire nascut in zori,
O zi frumoasa cu senin in suflet si binecuvantata sa ai draga mea draga!
noiembrie 11, 2010 la 5:38 am
Iubirea aceasta s-a născut în zorii unei zile de mare frumusețe pentru care îi sunt recunoscătoare destinului.
Mulțumesc de vizită, draga mea dragă!
Las și pupicii geaninoși peste normă.
noiembrie 11, 2010 la 6:53 am
Pingback: Bântuiţii « Gabriela Elena
Pingback: Cornelis van Haarlem (1562 – 11 noiembrie 1638), pictor olandez « my heart to your heart
iubirea voastra nu e in soapta pt ca uite noi o citim si ne bucuram pt voi:)
zi buna:)
noiembrie 11, 2010 la 9:55 am
Mulţumiri de vizită şi gânduri.
Las şi pupicii geaninoşi…
noiembrie 11, 2010 la 7:09 pm
Nu ştiu de ce, dar cred că versurile de aici au legătură cu celelalte…
noiembrie 11, 2010 la 11:19 am
Cu siguranţă, nu putea fi altfel…
Bine ai revenit!
Să ai ore magice!
noiembrie 11, 2010 la 7:08 pm
Pingback: Anticipată troienire «
Pingback: Măria | Amour de jour
A postat Geanina mea, uraaaaaaaaa!
“O viaţă plină de frumos şi bun,
Pe care tu aşterni zilnic minuni,
Minuni ce strălucesc de-atâta fericire,
Când sufletul e peste normă, de iubire.
Mă iei în braţe cu tandreţe,
Scrii flori ce ştiu să mă răsfeţe,
Îmi pui sărut pe fiecare deget,
Un val de dor mă prinde fără preget.”
Chiar dacă nu reuşesc întotdeauna să aştern “minuni”, aşa cum spui tu, o spun fără niciun fel de sfială că încerc să depun numai gânduri bune şi sărutări pătimaşe… Te cuprind în braţe cu mare tandreţe şi ne pierdem amândoi într-o iubire definitivă. Îi putem spune aşa… Am trecut, deja, prin foarte multe împreună, or asta contează enorm…
Cu val de dor te sărut, cu mare, mare dragoste şi bucurie am citit întreg poemul.
“Iubirea noastră mută şi frumoasă,
Mă face dintre toate, cea aleasă,
Nu ştiu să-ţi spun prea mult despre iubire,
Dar lacrimi am în ochi de fericire.”
Sărut lacrimile tale de fericire, dragostea mea!
noiembrie 11, 2010 la 12:14 pm
Ne ţinem de mână, ne iubim, îmi săruţi sufletul şi totul este mai uşor.
Te iubesc, minune de om!
noiembrie 11, 2010 la 7:07 pm
Pingback: Toamna, voi, poezie, arte și cromatică vie « Mirela Pete. Blog
“Psalm de iubire” se potriveste ca o manusa versurilor tale…
noiembrie 11, 2010 la 2:27 pm
Îmi eşti tare dragă, fată frumoasă!
Te îmbrăţişez cu mare drag!
noiembrie 11, 2010 la 6:59 pm
Pingback: Marie Bashkirtseff, Paul Signac, pictori nascuti in 11 noiembrie « my heart to your heart
”Mi-ai pus pe frunte mâna ta cea blândă,
Ce astăzi, gândurile rele le alungă”
Cât de iniștitor…Frumos, așa cum știam că este și va fi aici mereu!
Te aștept la mine.;)
O zi plină de iubire!
noiembrie 11, 2010 la 3:45 pm
Va fi mereu balsam pentru sufletul meu, omul care aduce soarele, alungă norii şi iubeşte cu patimă.
Vin cu mare drag de fiecare dată.
Pupici geaninoşi peste normă!
noiembrie 11, 2010 la 6:58 pm
Pingback: PAstilele (etapa a VII-a) « Călin Hera. PA-uri şi mirări
Stii ce e ciudat oarecum? Ca sarutul pe suflet e una din expresiile iubirii pe care o folosesc si eu, increzator in frumusetea fara de cusur a ei
noiembrie 11, 2010 la 6:20 pm
Sunt convinsă că aceste linkuri vor elucida misterul…
Te sărut pe suflet, contorsionat într-o lume a simţurilor răvăşite şi a dorului de iubire deplină care nu se termină niciodată… Mă ridic de la birou pentru a te săruta şi în real…
Te sărut pe suflet şi te privesc cum mănânci cu mare poftă struguri…
Te sărut pe suflet, minune de femeie…
Te iubesc şi îţi sărut sufletul…
Sărut sufletul, hangiţă!
Seară plină de frumos alături de cei dragi sufletului tău!
noiembrie 11, 2010 la 6:57 pm
“Iubirea noastră mută şi frumoasă,
Mă face dintre toate, cea aleasă,
Nu ştiu să-ţi spun prea mult despre iubire,
Dar lacrimi am în ochi de fericire.”
N-ar mai fi nimic de spus în faţa frumuseţii unei declaraţii de dragoste atât de pasională, caldă, de romantică. Seară frumoasă să aveţi!
noiembrie 11, 2010 la 8:18 pm
Pingback: BRAŞOV – PANORAMĂ DE LA TURNUL ALB (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Sumbre
Iar vântul deveni tăcut,
Între ruine umblă umbre,
Durerea s-a-ntrupat în lut
și s-a întors în turme sumbre,
nici mugetul de val rănit
nu se aude, alge-n tremur,
privesc în ceață răsărind
astrul solar strivit de vremuri.
Dar peste turle și livezi,
Ghirlandele de aur, oarbe,
Închipuire, cum să vezi,
Iubirea cum încet ne soarbe?
Boris Marian
iulie 31, 2011 la 6:27 am
Mulţumesc pentru vizită şi lectură.
Atenţia mi-a fost reţinută de:
“Durerea s-a-ntrupat în lut
și s-a întors în turme sumbre,”
Zile pline de frumos!
iulie 31, 2011 la 12:31 pm