La un pas de speranță…fericirea

Întind funie de speranță peste genunea vieții pentru ca tu să poți strânge fericirea în pumni.

Mi-ai spus cândva,  SPERANŢA are culoarea verde,
Iar eu te-am întrebat ce este speranţa,
O iluzie, mi-ai răspuns.
Iluzia că te vei bucura într-o zi fiindcă ai găsit fericirea deplină…

Suflă vânt de nădejde în fitil aprins de soare, mereu cu aceeași turbare, către corabia vieții, îndreptând-o cu tenacitate înspre țărmurile fericirii.

Dacă pentru a-ţi dărui speranţa trebuie să schimb direcţia vântului
Mi-aş ruga gândul să nu stea pe gânduri
oprească vântul pentru ca eu să culeg speranţa…

Fac anestezie epidurală pe trup de speranță. Încerc să calmez durerile provocate de travaliul clipelor ce duc către lumina de pe apa rece  întunecată și adâncă ce se conturează în chip de fericire.
Un chip pe care speranța desenează mugurii armoniei dintre ceea ce gândim și spunem.
Umblăm confuzi printre speranțe, suntem anesteziați de flăcările ei puternice peste care turnăm permanent stropi de vise pentru atingerea fericirii.

Atâta timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termina; sub pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfârșit.

Franz Kafka

Anunțuri

46 responses

  1. „Întind funie de speranță peste genunea vieții pentru ca tu să poți strânge fericirea în pumni”…

    Selectez această frază de început pentru că mi se pare cea mai frumoasă din întreg textul. Ştiu că sunt subiectiv, însă conţine în ea un mesaj extraordinar… Şi oferă imagine de neuitat, dor de iubire, ideea de sacrificiu prin iubire şi de oboseală permanentă indusă de dorinţa ca iubitul/iubita să cunoască atingerea catifelată a fericirii… Felicitări, iubirea mea…

    Din punct de vedere literar şi nu numai, textul se închide maiestuos cu…

    „Umblăm confuzi printre speranțe, suntem anesteziați de flăcările ei puternice peste care turnăm permanent stropi de vise pentru atingerea fericirii”…

    Şi nici nu mai trebuie adăugat nimic altceva…

    Te sărut pe suflet şi te îmbrăţişez cu mare drag…

    Apreciază

    Martie 22, 2010 la 9:26 pm

    • Da, dragule, am întins funie de speranță pentru mii de ani. Fericirea vine și ea, nu trebuie decât să întindem mâna, așa spun mereu…

      Important este ca acest umblet să nu fie în van.

      Te iubesc, minune de om!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 7:02 am

  2. „Fac anestezie epidurală pe trup de speranță pentru a calma durerile provocate de travaliul clipelor ce duc către lumina de pe apa rece, întunecată și adâncă ce se conturează în chip de fericire.”
    Travaliul clipelor se produce in stare de constienta pentru a nu rata momentul in care lumina contureaza chipul fericirii. Deosebit de frumos…

    Apreciază

    Martie 22, 2010 la 9:39 pm

    • Sunt sigură că absolut nimeni nu dorește ratarea unui astfel de moment.

      Mulțumesc pentru vizită și comentariu.

      Pupici geaninoși peste normă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 7:04 am

  3. mie imi place finalul:)

    Apreciază

    Martie 22, 2010 la 9:49 pm

  4. Pingback: LA CAPĂT DE LINIE, SPERANŢA… (4) «

  5. „Umblam confuzi printre sperante…” minunat ,o seara magica 🙂

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 2:09 am

    • Așa am eu senzația. Dacă greșesc vă rog să mă luați de urechi…ha,ha,ha…sau ga,ga,ga…Bad Romance…

      O zi plină de frumos!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 7:08 am

  6. Erys

    Unii se tem de sperante si vise caci nu-si imagineaza cum va fi fericirea…Insa tu stii imaginea ei, de-aceea torni stropi de vise peste flacara sperantelor…

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 7:00 am

    • Bună dimineațaaaaa!!!
      Torn peste normă, nesătula de mine…

      Trimit îmbrățișări peste normă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 7:07 am

  7. Tasha

    Voi deja ati atins fericirea,e cu voi….aveti grija de ea!
    Te pup draga mea Geanina ,si-ti doresc o zi cu bucurie si lumina!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 7:48 am

    • Vom avea grijă ca această fericire să nu se termine niciodată!

      Te îmbrățișăm cu toată dragostea, draga noastră dragă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 7:55 am

  8. Iluzii… Speranțe… Toate sunt deșert, fată frumoasă, când vine Sfărâmătoarea. Deși, Dincolo e o „lume” cu totul mai bună.

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 8:23 am

    • Aşa ne gândim, că lumea aceea este pură.
      Mulţumesc pentru comentariu.

      Zile pline de iubire!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 4:56 pm

  9. April

    Imi place culoarea sperantei….e culoarea vietii!
    Frumos, foarte frumos Geanina!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 8:53 am

  10. Daaa, umblam confuzi printre sperante…darm dorim atingerea fericirii. Sa ne ajute Domnul s-o gasim la timp. O zi cu har si bucurie sa ai draga Geanina!
    Mii de pupici, special pentru inima ta, de la Vrancea!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 9:11 am

    • Delicioşi aceşti pupici. Îi primesc de fiecare dată cu bucurie.

      Dorim să atingem fericirea, să o strângem în pumni şi să nu-i mai dăm drumul.

      Te îmbrăţişez cu mare drag!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 4:59 pm

  11. mihaela13o

    „Umblăm confuzi printre speranțe, suntem anesteziați de flăcările ei puternice peste care turnăm permanent stropi de vise pentru atingerea fericirii.” – Minunat traseu! 🙂 O zi plină de stropi de vise!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 9:14 am

    • Aşa ne simţim câteodată, în incertitudine.
      Stropi de iubire şi zile pline de frumos, draga mea dragă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:01 pm

  12. Pingback: Inimi, minciuni lichide si venin #1 | hobbitia land

  13. Minunat, ca de obicei – imi faci zilele mai frumoase cu poeziile tale!
    Te pupic!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 10:40 am

    • Mi se umple sufletul de bucurie. Mulţumesc pentru răbdarea de a le citi.

      Pupici geaninoşi peste normă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:02 pm

  14. „SPERANŢA are culoarea verde…”.

    Imbratisari , fara cuvinte

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 11:41 am

  15. Pingback: Patruzeci de mucenici (VII) « Gabriela Savitsky

  16. Verdele e culoarea mea preferata,precis e speranta,dar parca nu mai e verdele pe care-l stiam. 😦
    O zi minunata si sa nu ne pierdem speranta!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 1:50 pm

    • Aşa cum spuneam într-un comentariu anterior, verdele este culoarea mea preferată, iar faptul că şi tu o adori mă bucură nespus.

      Te îmbrăţişez cu mare drag!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:11 pm

  17. E cam trista poezia asta…si am senzatia de oleaca de dezamagire…Pai cum ziceam ieri?? 😀 Ca mergem mai departe , nu? 😀
    Anestezia nu face bine la cap… 😀 , da dureri pe viata….Iar verdele , mie una…fara suparare , nu imi sugereaza speranta , ci boala….ca culoare(cacofonia e facuta anume :D) , e draguta…dar degustibus non discutandum! 😀
    Pupaturi maxime , Geanina! 🙂

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 3:37 pm

    • Te ador şi pentru comentariu , dar şi pentru opinie.

      Mulţumesc pentru vizită.

      Să ai zile în culorile preferate!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:12 pm

  18. Dacă pentru a-ţi dărui speranţa trebuie să schimb direcţia vântului
    Mi-aş ruga gândul să nu stea pe gânduri
    Să oprească vântul pentru ca eu să culeg speranţa…

    Si eu as avea avea nevoie de ceva speranta… si apoi ma întreb la ce? Ca doar viata mea e bine asa cum e…

    Pupici cu soare, îti trimit!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 4:01 pm

    • Să vină soareleeeee!
      Astăzi a plouat şi ne este dor de raze.

      Mulţumesc pentru vizită.

      O seară plină de magie!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:13 pm

  19. Speranta are culoarea primaverii- VERDE CRUD! ;P

    Culoarea ei va ramane tot acel verde inconfundabil, chiar daca vanturi bat!

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 4:12 pm

    • Verdele acela care pătrunde adânc în retină, care ne încântă ochiul şi vesteşte trezirea la viaţă a întregii naturi.

      Pupici geaninoşi peste normă!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:15 pm

  20. Pingback: Cronica unei concluzii anunţate… « Dispecer Blogosferă

  21. Ce frumos sa-l citesc pe Cristi si apoi pe tine, e ca si cum as inchide primul volum dintr-o carte, spre a-l deschide pe-al doilea…

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 5:16 pm

    • Acum îi povestesteam lui Cristi că nu mă prinsei decât după ce am citit comentariul tău că amândoi am inclu în titlu speranţa.
      Mulţumesc pentru vizită.

      Seri pline de iubire alături de cei dragi!

      Apreciază

      Martie 23, 2010 la 5:31 pm

  22. Pingback: Calator mut « Opriti planeta vreau sa cobor!

  23. Pingback: Blogenciclopedia (36) – Acordă-i singur o consultaţie animalului tău « Noaptea Iguanei

  24. Pingback: Dragă mamă, ai grijă ce vorbeşti la telefon… « Dispecer Blogosferă

  25. Pingback: Ping-pong (1) « Călin Hera. PA-uri şi mirări

  26. http://noaptebunacopii.wordpress.com/2010/03/23/stie-cineva/

    […Ştie cineva de unde aş putea să iau viză pentru Orizont? Vreau să emigrez pe un nor…]

    Apreciază

    Martie 23, 2010 la 8:29 pm

  27. Pingback: Mirozna văduvei vopsite – 20 « Ioan Usca

  28. Frumos fragment, Geanina. Excelent ales citatul din Kafka și imaginea.Ciudat este că, după teoriile de cromatologie pe care le-am studiat în facultate și care includeau, firește, îmbinarea necesară dintre fizică și aport vizual, am studiat impactul culorilor asupra pishicului. Verdele e culoarea cea mai liniștitoare, culoarea vieții și e asociată firesc cu natura, iarba, vegetația și tot ce înseamnă dătător de viață. Mi se pare firesc că găsesc verdele ca o culoare a Speranței la tine, e foarte bine asociată! O zi frumoasă și verde ca primăvara, Geanina!

    Apreciază

    Martie 25, 2010 la 4:19 pm

  29. Pingback: In templul iubirii « Mihaela Man

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s