Arta tăcerii

simțim nevoia de a elibera sufletul de strigătul interior
un strigăt ce așteaptă civilizat mântuirea
are acest drept după luni de tortură
picătura de liniște se prelinge
după orele interminabile de supliciu
nu am exilat șoaptele doar strigătul
pe care îl împrumut uneori
pentru a-i oferi sufletului momentul de respiro
arta tăcerii este calea certă
spre marea victorie a sufletului
ascult și tac privesc și tac învăț să tac și tac
inventez melodia tăcerii și o pun pe portativ de strigăt
îl transform în note pentru a da aripi gândirii
și viață șoaptei de diamant
tonalitatea îmi răscolește sentimentele
iar sufletul devine nobil
prin topirea strigătului obosit de tăcere

Tăcerea este spațiul în care omul se trezește.

OSHO


45 responses

  1. Pingback: ŞOAPTE «

  2. O saptamana usoara si linistita si far de pacate…. Cu drag

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 10:21 am

  3. Stii ca tacerea strigatului este mai puternica decat strigatul in sine?
    Te imbratisez scumpa mea si iti doresc realizari pe toate planurile….
    Fii binecuvantata!

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 10:32 am

    • Am simţit asta de multe ori.

      Mulţumesc din suflet pentru urări.

      Pupici geaninoşi peste normă!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 8:32 pm

  4. Pingback: Premiu de excelenţă « Mihaela13o's Blog

  5. Leo

    Versurile vopsite in culoarea iubirii imi atrag intotdeauna atentia !😉
    O zi frumoasa , Geanina si Cristian !

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 11:10 am

  6. „…nu am exilat șoaptele doar strigătul
    pe care îl împrumut uneori
    pentru a-i oferi sufletului momentul de respiro
    arta tăcerii este calea certă
    spre marea victorie a sufletului
    ascult și tac privesc și tac învăț să tac și tac…”

    Eu îmi propusesem să întorc şoaptele din exil, fiindcă suntem mult prea atraşi de dialogul desfăşurat la „cote înalte” de sunet, din păcate. Da, bine spus, iubirea mea, arta tăcerii (este vorba, într-adevăr, de o artă) este cea mai sigură cale către o mare victorie a sufletului. Trebuie să reînvăţăm tăcerea, acel alfabet al tăcerii despre care vorbeam şi eu în poezia mea…

    Te sărut pe suflet, iubire, şi mă gândesc cât de dulci sunt tăcerile dintre noi atunci când ne strângem în braţe şi niciun cuvânt nu-şi mai are sensul… Te iubesc!

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 11:14 am

    • Ne plac cotele înalte. Nu poate face toată lumea artă, mă refer la mine.
      Să reînvăţăm tăcerea???
      Lisandru ce e cu tine, un apropo ceva???
      Vorbesc prea mult şi ar trebui să mă lansez în artele tăcerii???

      Pupici geaninoşi şi îmbrăţişări în teancuri, minune de om!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 8:51 pm

  7. Uneori tacerea spune multe, poate mai multe decat un strigat.
    O saptamana de vis si pupici.

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 12:13 pm

  8. Tasha

    Ah! cata sincronizare in gandurile voastre…nemaipomenit!te pup!!!

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 12:51 pm

  9. Geanina,minunata poezie ,o saptamana de vis🙂
    p.s.ai o dedicatie muzicala.

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 1:06 pm

  10. Pingback: Leapsa « Vânare de vânt

  11. „ascult și tac privesc și tac învăț să tac și tac
    inventez melodia tăcerii și o pun pe portativ de strigăt
    îl transform în note pentru a da aripi gândirii
    și viață șoaptei de diamant
    tonalitatea îmi răscolește sentimentele
    iar sufletul devine nobil
    prin topirea strigătului obosit de tăcere”

    …superbe versuri , draga Geanina…

    Dumnezeu sa va binecuvanteze cu toate harurile Sale !

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 2:28 pm

  12. Pingback: Re: my dear friends (1) : Alex Mazilu – Daily Photo Blog

  13. Fiecare avem un strigat interior inabusit…un zbucium…oare trebuie eliberat?

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 2:36 pm

  14. Pingback: Prin fereastra sufletului | Raza mea de soare

  15. ,,arta tăcerii este calea certă
    spre marea victorie a sufletului
    ascult și tac privesc și tac învăț să tac și tac
    inventez melodia tăcerii și o pun pe portativ de strigăt
    îl transform în note pentru a da aripi gândirii
    și viață șoaptei de diamant
    tonalitatea îmi răscolește sentimentele
    iar sufletul devine nobil
    prin topirea strigătului obosit de tăcere”

    Ce minunat vă completaţi, Geanina!
    Dacă odată, nu demult, spuneam că aproape nu mai ştiu care e poezia ta şi care a lui Cristian, acum aş spune că cea de pe blogul lui e a ta ( emană multă duioşie ) ,iar asta a lui ( emană multă forţă)…Sunt nişte complimente prin care aş vrea să arăt cum sufletele se ating apoi se îmrăţişează, apoi se îndepărteză un pic luând mireasma celuilalt🙂
    Nu pot spune din decât că îmi sunteţi nespus de dragi!
    O săptămână cu linişte în suflet, vă doresc!

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 3:23 pm

    • Un comentariu ce îmi bucură sufletul şi îmi încântă privirea. Ca de fiecare dată ne răsfeţi cu gânduri minunate. Mulţumim cu tot sufletul.

      Te îmbrăţişăm cu mare drag!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 9:15 pm

  16. Pingback: Roblogfest 2010, în sensul că nu este bine… « Dispecer Blogosferă

  17. O mare ce pare uneori linistita, in adancurile ei poate trai furtuni puternice.
    Tacerile noastre pot ascunde strigate de eliberare din tortura indurata si strigate de dor de soapte, sau taceri…

    Doar soapte de iubire, doar taceri in care cuvintele nu au loc, doar ganduri ce unul devin in dragoste, va doresc!🙂

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 6:55 pm

  18. Pingback: Comentarii pertinente « Ioan Usca

  19. o tacere neumila, care imbogateste si innobileaza !

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 8:28 pm

  20. Este o mare artă să taci, strigând şi să strigi, tăcând.
    Portativul „melodiei tăcerii” tale pare a fi scris cam aşa:

    Cu prietenie,
    Adele

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 9:11 pm

  21. Pingback: Lumină prin lumină « Mikael Eon Muntyanu

  22. Cu drag,

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 9:51 pm

    • Ascultăm în aceste momente melodia postată, iar Lisandru spune că violonista e super din punct de vedere muzical.

      Mulţumim.
      Pupici geaninoşi peste normă!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 9:55 pm

  23. Melodia se potriveşte foarte bine cu voi!
    O seară plină de şoapte, fără tăceri strigânde, vă doresc!

    Pup retur, cu răspundere.🙂

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 9:59 pm

    • Mi-a plăcut”Pup retur, cu răspundere.”, Lisandru spune că nu a mai auzit o astfel de urare şi i-au plăcut „tăcerile strigânde”.

      Îmbrăţişări peste normă!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 10:06 pm

  24. 🙂

    Apreciază

    Martie 29, 2010 la 10:08 pm

    • Tăcerea are ultimul cuvânt. Eram pe la bucătărie şi acum dăm stingerea.
      Noapte bună, copii!

      Apreciază

      Martie 29, 2010 la 11:04 pm

  25. Pingback: Galerie de pictura Vincent van Gogh,pictor olandez « my heart to your heart

  26. Pingback: Comentarii la Apocalipsa – 4 « Ioan Sorin Usca

  27. Eu tăcerea n-am prea învăţat-o. Şi când sunt singură vorbesc cu mine insămi… O fi de rău?🙂
    Mă ridic pe vârful picioarelor îţi dau un pupic şi-ţi şoptesc: Să ai o zi liniştită Jannine!

    Apreciază

    Martie 30, 2010 la 10:36 am

    • Îţi mulţumesc din suflet pentru urări. vorbim cu noi înşine de câte ori avem ocazia. E de bine, în noi încrederea este deplină.

      Să ai o săptămână plină de frumos!

      Apreciază

      Martie 30, 2010 la 9:58 pm

  28. Pingback: De ce minti? « Opriti planeta vreau sa cobor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s