Uncategorized

Am împărţit iubirea

Nu condamnaţi senzualitatea! Ea a fost condamnată în întreaga lume şi, din cauza acestei condamnări, energia care poate înflori în senzualitate se transformă în perversiune, gelozie, furie, ură; ea generează o existenţă aridă, lipsită de orice savoare. Senzualitatea este una din binecuvântările omenirii. Este sensibilitatea voastră, este conştiinţa voastră. Este conştiinţa voastră filtrată prin corp.

Osho

Am împărţit perpetuu iubirea cu tine,
M-am îmbătat necurmat de arome divine,
Ai decojit visurile pline de fericire
Şi-am fremătat sub palmele gingaşe de împlinire.
Din lacrimi ai smuls extazul iubirii trăite,
Când m-am prosforat fără teamă braţelor tale vrăjite,
Izvor devenind ce-şi urmează cursul firesc,
Spre tine, prin tine, contopindu-ne Dumnezeiesc.
C-un deget duios pe fruntea de rouă aşterni,
Un freamăt lăuntric ce-mi cântă impetuos cum mă chemi,
Iubirea ne-nvăluie, crucifică şi ne îmbată,
Iubirea ne macină şi tot ea ne arată,
Cum să trişăm o viaţă uscată şi posacă.

29 de gânduri despre „Am împărţit iubirea”

  1. „Am împărţit perpetuu iubirea cu tine,
    M-am îmbătat necurmat de arome divine,
    Ai decojit visurile pline de fericire
    Şi-am fremătat sub palmele gingaşe de împlinire.

    O astfel de împărţire a iubirii nu poate decât să mă bucure enorm, dragostea mea. Aş mânca iubirea cu linguriţa – bineînţeles doar dacă mi-ar fi oferită de mâinile tale gingaşe şi care ştiu să mângâie aşa de bine…

    Din lacrimi ai smuls extazul iubirii trăite,
    Când m-am prosforat fără teamă braţelor tale vrăjite,
    Izvor devenind ce-şi urmează cursul firesc,
    Spre tine, prin tine, contopindu-ne Dumnezeiesc.

    Nu credeam vreodată că braţele mele pot fi considerate vrăjite, după cum nu credeam că o femeie îmi va scrie versuri atât de frumoase. Şi de aceea încerc să îmi trăiesc fericirea la maximum, minut cu minut. Dăruind şi fericirea pe care o merită sufletului tău…

    C-un deget duios pe fruntea de rouă aşterni,
    Un freamăt lăuntric ce-mi cântă impetuos cum mă chemi,
    Iubirea ne-nvăluie, crucifică şi ne îmbată,
    Iubirea ne macină şi tot ea ne arată,
    Cum să trişăm o viaţă uscată şi posacă”

    Noi ne cunoaştem de aproape un an de zile şi parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Am gustat din viaţă multă dulceaţă, după ani de zile în care am fost departe unul de celălalt. Şi am ajuns de multe ori la concluzia că viaţa şi dorit să fie şi uscată sau posacă. Am trişat-o, cum bine zici, şi parcă am văzut-o la un moment dat cu mâinile în şolduri, dând din cap a pagubă…

    Te iubesc, dragostea mea, ne lăsăm învăluiţi în iubire şi este tare, tare bine… Doresc tuturor să se iubească mult şi necondiţionat!

    Apreciază

  2. C-un deget duios pe fruntea de rouă aşterni,
    Un freamăt lăuntric ce-mi cântă impetuos cum mă chemi,

    Ce curg aceste versuri prin inima ta Geanina! Multumesc pentru frumusetea iubirii tale din care ne impartasesti si noua picaturi..stralucitoare.
    Noapte senina si luminoasa, fata frumoasa!

    Apreciază

  3. Pingback: Tristețea « Orry

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.