PA – 82 de cuvinte

Călin Hera – ne-a propus de la bun început PA-urile, proză arhiscurtă prin care trebuie să transmiţi ceea ce ai de spus în doar 82 de cuvinte.

Eu m-am contaminat de la Cristian Lisandru, omul pe care-l iubesc şi respect.

O secundă…

 

O văzuse lângă vitrina magazinului de bijuterii. Era acolo, strălucea, iar el o privi cu nesaţ, preţ de câteva secunde…
De atunci se ducea zilnic să o întâlnească, privea vitrina ore în şir sperând că o să apară.
Singura lui hrană tolerată era această aşteptare ce-i mistuia trupul.
A reapărut, după o săptămână, iar el era cel mai fericit om de pe pământ.
Traversa strada, se îndrepta către el, însă, în faţa lui, o aştepta altul de o săptămână şi… o secundă…

Bătaia…

 

A venit de la slujbă dornic să îşi verse adrenalina. Nu era o persoană violentă,  însă astăzi avea chef să ia pe cineva la palme şi dorea să aibă bineînţeles… audienţă. A ales-o pe EA, ca de fiecare dată. Ca să aibă audienţă a scos-o în faţa blocului.
Şi a început să o lovească fără milă…
O palmă, două, tot mai multe palme…
De la atâtea palme arăta mai bine, nici lui nu-i venea să creadă cât de frumoasă devenise mocheta, după atâta bătaie.

 


Pasiuni cu… frişcă…

 

O sorbea zilnic din priviri şi nu uita niciodată să-i spună :”Bună dimineaţa, misterioaso!”
Astăzi, ca niciodată, nu dorea decât să o atingă şi să scrie cu frişcă pe ea pentru a-i descoperi tainele.
Mătăsoasă, cu parfumul inconfundabil, îl îmbia, îl ademenea, îl înnebunea…
O simţea…era fierbinte, ca de fiecare dată îi plăcea s-o savureze, îi dădea senzaţii ce-i tulburau gândurile.
Conservator din fire, astăzi s-a lăsat abandonat în vâltoarea pasiunii, nici nu-şi dăduse seama când rămăsese în ceaşcă… doar zaţul…

24 responses

  1. Carmen Negoita

    Ce surpriză plăcută… N-am ştiut că te-ai molipsit şi tu de virusul PA-urilor. Excelente toate trei, Geanina. 🙂

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 11:57 am

    • Pentru ca surpriza să fie şi mai mare îţi las un link.

      Vei descoperi cum stă treaba cu acest virus în ceea ce mă priveşte. Îţi mulţumesc pentru trecere şi lectură.

      Să ai zile pline de frumos alături de cei dragi!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 1:08 pm

      • Carmen Negoita

        Am trecut, am văzut, am citit. Mi-a plăcut mult şi cea cu pasărea flamingo. 🙂 Un weekend plin de iubire vă doresc!

        Apreciază

        Noiembrie 6, 2010 la 1:32 pm

        • Mulţumesc mult. Să ştii că m-am gândit că aceea o să-ţi placă.

          Ore magice, draga mea dragă!

          Apreciază

          Noiembrie 6, 2010 la 1:50 pm

  2. Pingback: PA – 82 de cuvinte - Ziarul toateBlogurile.ro

  3. Pingback: Remember – Câteva PA-uri din alte vremuri «

  4. Pingback: AMURG DE TOAMNĂ « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  5. O surpriză mare, fiindcă nu ştiam ce aveai de gând să postezi, iubirea mea… Azi am fost amândoi chitiţi pe PA-uri… Un gen literar care – o spun cu toată siguranţa – va face istorie…

    Te sărut pe suflet minunea mea… Mi-a plăcut foarte mult „Bătaia”…

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 1:11 pm

    • Dragule, niciodată nu divulg ce şi când postez. Unde ar mai fi surpriza?

      Îmi place curiozitatea ta, dar nici măcar ea nu mă determină să-ţi dau amănunte legate de scrierile mele.

      Îţi plăcu BĂTAIA…vin la mama să-ţi cadorisească la ureche câte ceva despre dânsa…ha,ha,ha

      Te iubesc, minune de om!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 1:20 pm

  6. Pingback: Poveste de vis (12) « Blogul lui Teo Negură

  7. Hai, măi, Geanina, că-mi dăduşi emoţii cu „bătaia”! Serios. Mă gândeam: „auzi, cu spectatori, etc., etc. ….” – ştii tu. 🙂 Ce pot face 82 de cuvinte! 🙂
    Pupici zgomotoşi.

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 1:53 pm

    • Se pare că BĂTAIA a bătut recordul la…cititori.

      Pot face multe cele 82 de cuvinte, emoţiile pot fi fatale.

      Zi magică alături de minunile din viaţa ta!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 2:19 pm

  8. Surpriză plăcută pentru toţi să reaminteşti de vremea când amândoi scriaţi PA-uri… Pentru mine în mod special, ţinând cont că şi eu cochetez acum cu astfel de exerciţiu literar… Încet, încet poate am să ajung în câţiva ani la nivelul vostru de acum… Vă urmez dragii mei şi îmi sunteţi cele mai iubite călăuze!

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 3:59 pm

    • Ne onorează comentariul tău, ne bucurăm să ştim că ne eşti prieten, cu sufletul şi gândul aproape de noi.

      Gânduri pline de frumos la ceas de seară!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 6:13 pm

  9. Pingback: Povestea simplă a unei posibile iubiri. De fapt, atât de simplă încât nu prea e poveste | Amour de jour

  10. eu sunt off topic, dar vreau sa spun doar ca sa auzi din gura unei femei (nu sunt misogin) in mod repetat „omul pe care-l iubesc şi respect.”, chestia aia cu respect e una dintre cele mai frumoase declaratii de dragoste. Să vă iubiti mult si sa fiti fericiti

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 7:18 pm

    • Este imposibil să nu respecţi un OM care este lângă tine indiferent de circumstanţe, care se gândeşte să-ţi fie ţie bine şi apoi lui, care nu se sfieşte să fie tandru, să ofere tot timpul flori şi să-ţi ofere mâna atunci când cobori din maşină. Acestea sunt doar câteva exemple din ceea ce reprezintă Cristian Lisandru, omul drag sufletului meu.

      Mulţumim pentru urări şi îţi trimitem toate gândurile noastre bune!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 8:08 pm

  11. Raza De Soare

    simpatice Pa-uri…mi-au placut foarte mult…incredibil cat valoreaza o secunda si celelate doua poevstioare m-au facut sa rad prin caracterul duplicitar…cafeaua si mocheta…ha ha…o zi minunata draga Geanina!

    Apreciază

    Noiembrie 6, 2010 la 7:44 pm

    • Într-o secundă putem fi în hău sau în vârf. Mă bucură nespus trecerea ta şi activitatea pe Amprente.

      Te îmbrăţişez cu mare, mare drag!

      Apreciază

      Noiembrie 6, 2010 la 8:05 pm

  12. Pingback: Cristian Dima

  13. Pingback: Tu unde te incadrezi? « Gabriela Elena

  14. Pingback: DACĂ E DUMINICĂ, E… FOLK (31) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

  15. Pingback: Paul Peel (7 noiembrie 1860 – 3 octombrie 1892), pictor canadian « my heart to your heart

  16. Pingback: BRAŞOV – PIAŢA SFATULUI – SCHIMBUL DE GARDĂ (1) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s