Răzbunările voastre, fardul incontestabil al tinereţii mele

Dorinţă – Cristian Lisandru

10 responses

  1. Trăire intensă, patimă deplină… Un poem compus din două strofe cât o lume a reflecţiilor şi a înţelegerii, a conştientizării unui drum cât o Golgotă.
    Mi-a plăcut şi m-am înfiorat, dragostea mea…
    Sărut sufletul şi ochii…. Şi ridurile pârjolite…

    Apreciază

    Mai 27, 2012 la 2:07 pm

    • Da, minune. Ai punctat foarte bine trăirile, iar drumul conştietizării este cât o Golgotă, nici că se putea spune mai bine de către altcineva.
      Înfiorările să-ţi vină doar din iubire, dragostea mea.

      Îţi iubesc sufletul, minune!

      Apreciază

      Mai 27, 2012 la 2:52 pm

  2. Întodeauna, e bine să înţelegi povara ce o poţi duce. Tu eşti o fată ce poţi duce mult mai multe…şi poţi oferi tot la fel…felicitări!

    Apreciază

    Mai 27, 2012 la 8:41 pm

    • Maria,
      voi duce tot ceea ce destinul mi-a pregătit. Un poem care iese din tiparele scrierilor mele, dar nici eu nu am fost ocolită de astfel de situaţii.

      Seară senină alături de cei dragi!

      Apreciază

      Mai 27, 2012 la 9:48 pm

  3. Plin de împovărare mesajul irumpe şi aprinde ..Te admir pentru ce esti, ce scrii, ce gândeşti, ce iubeşti …pentru tot ce faci, draga mea Gena.
    O seară plina de pace sufletească alături de iubirea vieţii tale, îţi doresc din suflet.

    Apreciază

    Mai 27, 2012 la 10:01 pm

    • Elena,
      mă ştii, mă cunoşti deşi nu ne-am văzut încă. Va veni şi acea zi.
      Îţi mulţumesc pentru tot, draga mea dragă!
      Iubirea vieţii mele te asigură de tot respectul nostru, om frumos!
      Celor de-acasă, sănătate maximă!

      Apreciază

      Mai 27, 2012 la 10:13 pm

  4. prin codrii ooamenilor, drumul este lung și plin de pericole… și lasă semne vizibile, sau nu.
    te salutăm cu mult drag, Geanina. iar contra răutății unora, știm noi un descântec care implică ceva prieteni și niște umbră de nuc 🙂

    Apreciază

    Mai 28, 2012 la 8:05 am

    • Bogdan,
      dacă nu mă înşel, dacă memoria nu îmi joacă feste, dacă ochişorii ăştia ai mei mai stau deschişi câteva minute, trebuie să-ţi spun că urechea mea a auzit un cântecel la telefon în seara aceasta conţinând finalul comentariului tău „ceva prieteni și niște umbră de nuc pentru un Lisandru care are un Genuc,, Sper că nu am denaturat versurile căci altfel va trebui să-i plătesc cumnatului meu taxe pentru denaturarea versurilor. În altă ordine de idei, mulţumesc tare mult pentru descântec şi invitaţia sub nuc. O vom onora, dragii noştri dragi, chiar dacă distanţa nu este de neglijat. Eu am experienţă. Cu Lisandru este uşor, se adaptează la urgenţe. Pregătiţi-vă nopţile, nu se va dormi.

      Acum, cu pemisiunea domniilor voastre, mă retrag.

      Vă îmbrăţişăm peste normă, Suzana, Luca şi Bogdan!

      Apreciază

      Mai 28, 2012 la 11:42 pm

  5. am primit cartea voastră şi vă mulţumesc din suflet!:)…să fiţi fericiţi şi să aveţi parte de tot frumosul ce-l dăruiţi voi cu drag cititorilor, iar Dumnezeu să vă dea ani lungi de viaţă,pe parcursul cărora să publicaţi cât mai multe perle ale gândului şi sufletului vostru..
    vă îmbrăţişez cu tot sufletul meu,
    cu mare drag!

    Apreciază

    Mai 30, 2012 la 8:25 pm

    • Ryana,
      ne bucură vestea de la tine. Îţi mulţumim pentru gândurile aşternute aici. Îţi dorim şi noi tot binele din lume.

      Apreciază

      Mai 30, 2012 la 9:56 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s