Remember – Romanţă pentru monsieur
O femeie dodoloaţă
Mi-a spus verde, azi, în faţă,
Ruşine, monsieur drag,
Fiindcă te-ai oprit în prag,
Astăzi, nu vrei să petreci
Şi nici pragul să mi-l treci.
Îmi spuneai că nu îţi vine
Să te-atingi cumva de mine,
Că am mâna de tirană
Şi piciorul de grăsană,
Că am ochii-ncercănaţi,
Obrajii sunt prea-ncărcaţi
De farduri şi de o cremă
Ce te-a băgat în dilemă,
Că am buzele subţiri,
Că-s prea rea, dar nu te miri,
Că ziua cotcodăcesc
Mai mult decât e firesc,
Că am spatele curbat,
Fund turtit şi prea bombat,
Paranteză la palpare
Şi pădure pe picioare,
Că am degetele strâmbe,
Mintea coaptă-n microunde,
Că ai vrea să-mi spui mai multe,
Dar nu-ţi pierzi timpul cu slute.
Eu nu-s slută, dodoloaţă,
N-am să-mi pun la gură clanţă,
Dar îţi torn în creier ştire,
Sunt slăbuţă-n devenire.
Geanina Lisandru
Anunțuri
Hehehe, faina rau.
Pariez ca e vorba de celebra cura cu apa plata si frunze de salata.
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:44 am
Puseşi punctul pe „i”. Mă amuz teribil cu Lisandru. El încă nu ştie ce am postat şi nu înţelege ce-i cu apa plată şi cu salata…ha,ha,ha…
Chiar pe blogul tău eram şi citeam amintirile…
Noapte faină!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:52 am
Iubire, eşti o figurăăăăăăăăăăăăăăăăă… Te iubesc de mor!
„Că ziua cotcodăcesc
Mai mult decât e firesc,
Că am spatele curbat,
Fund turtit şi prea bombat,
Paranteză la palpare
Şi pădure pe picioare”…
Te doare mintea…
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 2:00 am
Unii îmi spun „nebună”. Se acceptă şi „figurăăăăă”. Iubeşte-mă, dar nu muri…
Pentru durerea de minte găsim imediat soluţii…
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, Lisandru!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:00 pm
Ar fi culmea să mor acum, cu atâta fericire pe capul meu. Nu mor, iubire, fii liniştită, stau pe baricadele iubirii, cu pieptul de aramă… Te sărut pe suflet!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 1:31 pm
Ai face bine să te ţii bine încă 200 de ani pe baricadele iubirii.
Te iubesc, minune de om!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:54 pm
Acolo voi sta, în bătaia vânturilor turbate care vor să mă arunce cât mai departe de tine. Da’ nici eu nu mă las, sunt bine înfipt. Cel puţin aşa cred…
Te sărut pe suflet, draga mea dragă!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 7:09 pm
🙂
ApreciazăApreciază
Noiembrie 30, 2012 la 2:37 pm
Neata! de o ora tin blogul tau deschis, dar m-am apucat sa fac ordine, sa aerisesc…acum mi-am adus cafeaua in fata si m-am asezat la birou.
Sunt de acord cu Cristian…esti figura dar dragalasa…M-ai facut sa zambesc cu postarea asta hazlie….iar de imagine nu mai zic…
O zi plina de zambete!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 8:46 am
Mă bucur să ştiu că ai început ziua cu zâmbetul pe buze.
Pupici geaninoşi peste normă!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:01 pm
Am avut citeva momente de buna dispozitie citindu-ti poezia,are haz…te pup Geanina si-ti doresc inspiratie multa in continuare!>:D<
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 9:10 am
Dedicaţie specială pentru domnii nemulţumiţi de dorsalul soţiei…
Te îmbrăţişez cu toată dragostea!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:03 pm
Nu se plictiseste omul langa tine 🙂
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 9:12 am
Sper şi eu…
Sunt eu însămi şi îmi este suficient.
Mulţumesc pentru trecere şi comentariu.
Pupici geaninoşi peste normă!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:04 pm
Pingback: Galben « Ioan Usca
Esti grozava….apa plata si salata?:)))))
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 9:36 am
Atât, draga mea…suntem în situaţie de criză…
Te îmbrăţişez cu toată dragostea!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:05 pm
ha ha ha ….fain. Da-mi voie sa te pup draga mea!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 9:36 am
Primesc pupicii.
Fain ca pâinea caldă.
Pupici geaninoşi!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:06 pm
Umor in versuri :)) Finalul este superb ” Slabuta-n devenire”
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 10:09 am
Măcar din condei, dacă aplică reţeta amintită de Lord”if …
Zi faină!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:07 pm
vaaaai :))))))
surprize peste surptize, stilul tau e in permanenta reinventare 🙂
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 10:11 am
Mi te imaginez râzând şi asta îmi face bine.
Te îmbrăţişez peste normă!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:08 pm
:)) foarte bună!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 10:50 am
Mulţumesc.
O zi plină de zâmbete!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:08 pm
Se zice ca la femei kg in plus se depun in zone acoperite!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 11:40 am
Adică , stai puţin, sugerezi că lucrăm sub acoperire???
Să ai o zi acoperită de acoperirea doamnei tale!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:09 pm
:)) foarte tare! „slabuta-n devenire”e si sora mea! Nu ca ar fi grasa, dar femeia a avut intotdeauna un dar de-a nu se-ncrede in oglinda! Si ce daca nu arat grasa in fata oglinzii! Stiu eu ca sunt!
:))
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:36 pm
Salată şi apă plată, aşa ne sfătuieşte un cititor.
Spor la slăbit surorii…
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:49 pm
hai ca m-am distrat…ce reconfortant…
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 12:54 pm
Mă gândeam că pentru o zi de marţi s-ar potrivi astfel de versuri. Ca ă demontăm puţin cele trei ceasuri rele…desre care vorbesc superstiţioşii…
Pupici geaninoşi!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:50 pm
:))…superrrrr :))…
Imbratisari vesele de la mine pentru tine draga mea:)…:)…:)
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 1:10 pm
Mulţumesc pentru trecere, draga mea dragă!
Sper că eşti bine şi nu ai stări din cele rele pe care le mai provoacă uneori sarcina.
Te îmbrăţişez cu toată dragostea, draga mea dragă!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:52 pm
🙂 „O femeie dodoloata ,
Sunt slabuta in devenire,faina poezia,o zi minunata 🙂
p.s.ai o dedicatie muzicala.
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 3:30 pm
Mulţumesc pentru comentariu. Preiau videoclipul şi pentru cititori.
Mulţumiri.
Zi faină!
If You Had My Love
Încărcat de matalasi1. – Music videos, artist interviews, concerts and more.
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:55 pm
Hehe, ce frumos s-a incheiat ! Slabuta in devenire…
Grozav portret in versuri ! 🙂
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:23 pm
Un portret creionat „verbal” deseori de unii „monsieurs”.
Gânduri bune la ceas de seară!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 5:57 pm
Era si timpul sa lasi tristetea….pentru altii!Iti sta mai bine vesela!:)))
Asta da FEMEIE!!!!…ce nu-si pune”gura-n clanta”…:))),chiar daca e…”dodoloata”!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 7:23 pm
Mă bucur mult fiindcă ai trecut.
O femeie dintr-o bucată.
Pupici geaninoşi!
ApreciazăApreciază
Februarie 11, 2010 la 10:30 pm
Mintea coaptă-n microunde, :))
Super! Parcă e o epigramă ,,dodoloaţă”, pe care o merită din plin acea femeie 🙂
Ultima strofă e picantă rău! Felicitări!
O seară şi o noapte liniştite!
ApreciazăApreciază
Februarie 9, 2010 la 9:47 pm
Ai punctat foarte bine.
Seară faină!
ApreciazăApreciază
Februarie 11, 2010 la 10:31 pm
,,slăbuţă-n devenire,, offf câte femei visează asta.:)
ApreciazăApreciază
Februarie 10, 2010 la 8:25 am
Multe, foarte multe.
Pupici geaninoşi!
ApreciazăApreciază
Februarie 11, 2010 la 10:32 pm
Bine te-am regasit, scumpa mea, in noul an!
Este bestiala poezioara!!! Ai haz!
P.S.: Iti doresc toate cele bune alaturi de marea ta iubire!
Este super funny sa va citesc dialogurile prin comentarii! Va potriviti de minune si asa sa va ajute Dzeu si de acum incolo!!!!
ApreciazăApreciază
Februarie 13, 2010 la 10:49 am
M-am gândit mereu la tine. Nu ai mai dat niciun semn de foarte mult timp.
Ne este foarte bine. Mulţumim pentru gânduri.
Te îmbrăţişez cu toată dragostea!
ApreciazăApreciază
Februarie 13, 2010 la 11:35 am
Puţin- puţin, ţi-am luat-o înainte. Mai am un pic şi-ajung o umbră ! 😀
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 6:41 pm
Dan,
vine iarna, pune şi o ţâră de slăninuţă în farfurie. Ai nevoie de forţă pentru a parcurge, chiar şi virtual, drumul către iubire.
🙂
Doar bine de la noi!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 6:49 pm
=)) , =)) …m-ai facut să zâmbesc!… aşa da încheiere de săptămână.O seară frumoasă la toata familia!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 6:56 pm
Bun revenit, David. Scopul a fost atins, aşa reiese.
Săptămână divină şi vouă, oameni dragi!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 7:00 pm
Geanina, m-ai facut praf cu umoru’-ti cinic si autoderiziunea capricorniana, sister… 🙂
Maman(RIP) era „bine-anvelopata”(sic!) si-avea o vorba :”grasa, frumoasa si devreme acasa!” 🙂 Iar mon cher et tendre sustine ca nici-un barbat nu-si doreste alaturi „un sac de oase”(une planche=o scândura!), pen’ca n-ar avea pe ce pune mâna si ce „apuca”… 😉 🙂 Merci et à+! 🙂
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 7:56 pm
Zâmbesc…”“un sac de oase”(une planche=o scândura!), pen’ca n-ar avea pe ce pune mâna si ce “apuca””
Doar bine de la noi!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 18, 2012 la 8:23 pm
Wow, fantastic weblog! The overall glance of your site is wonderful, let alone the content material!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 20, 2012 la 4:49 am
:):):)
ApreciazăApreciază
Noiembrie 30, 2012 la 2:38 pm
:)))) Azi am avut o zi cumplita iar acum rad. Multumesc Geanina! Mi-ai facut seara frumoasa! Mi-e drag sa intru pe blogul tau, sincer.
O seara plina de iubire!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 20, 2012 la 6:31 pm
Oana,
cu mare drag. Mă bucură vizitele tale, iar buna dispoziţie să dureze o veşnicie.
Doar bine de la noi!
ApreciazăApreciază
Noiembrie 21, 2012 la 7:59 pm