3 ceasuri bune

Dacă e marți…sunt 3 ceasuri bune…printre bloguri, incursiune cu efuziune

Oricine îi va citi scrierile va spune că este inepuizabil, inconfundabil, o poveste fără sfârşit. Scrie. Nu poate trăi fără să scrie şi fără să iubească. Nu poate şi nu vrea. Metamorfozează iubirea în versuri şi proză. Riscul de a te îndrăgosti de scrierile sale, de el, este imens. Aşa a fost. De la începuturi. Nimic nu a reuşit să-mi schimbe convingerea că lucrurile stau altfel cu scriitorul Cristian Lisandru. Poet, prozator, bărbat, soţ, iubit, copil, toate la un loc îl construiesc puternic, tandru, îndrăgostit cum altul nu-i, visător şi surprinzător. Permanent.

Îmi oferă posibilitatea de a păstra tradiţia celor 3 ceasuri bune. Mănânc o pâine literară fără adaosuri, toate ingredientele sunt naturale 100%. O astfel de pâine nu dăunează nici măcar siluetei. Nu are cum. Mă aflu de peste trei ani într-o excursie literară în care am parcurs mii de kilometri metaforizaţi. Fiecare bornă indică locaţia unui magazin de metafore construit cu pasiune, muncă, nopţi nedormite.

Marţi fiind, nu am stat pe gânduri şi mi-am zis că nu ar fi rău dacă voi vizita magazinul cu sonete al scriitorului meu preferat. Zis şi făcut.

,,Nici n-ai să crezi de-ţi voi cânta la tâmplă
sau de voi recita, duios, sonete,
dar zborul lor în mine se întâmplă,
plesnindu-mă cu foame şi cu sete.,,

Am citit poemul de multe ori, trebuie să mărturisesc că nu este prima dată când fac asta. Las în seama voastră lectura acestui sonet şi  tehnica pe care cunoscătorii o vor descoperi cu uşurinţă.

Cu gândul la ,,cocorii,, mei din copilărie, pentru că şi acolo mi-a zburat mintea când am văzut titlul, vreau să ne continuăm incursiunea într-o lume grandioasă, pentru mine nu va fi niciodată altfel, cea a copilăriei.

Pot face asta cu un singur click. Aici. Da, dau deseori în mintea copiilor, mă reîntorc în această lumea cu o bucurie imensă. Am descoperit pe blogul D-ale copilăriei, printre alte postări care-mi induc o stare de relaxare incredibilă, desene ale unor copii. Da, desene.

Am urmărit fiecare imagine, am creionat cu privirea conturul fiecărui personaj, m-am încărcat de culoare şi m-am întors în timp. La acele timpuri când eu însămi desenam, coloram şi mă bucuram nespus de fiecare planşă construită cu pasiune şi drag de frumos.

Cine se plictiseşte de acestă stare, aceea de a fi copil, a îmbătrânit mult prea devreme. Starea poate fi reconsiderată. Trebuie să ne şi dorim. Trebuie să vrem.

danaiana

Geanina Lisandru

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor, incursiune cu efuziune!

11 responses

  1. Oamenii frumosi scriu cu sufletul, iar tu esti un om cu adevarat frumos! Gasesc liniste in fiecare postare a ta! Multumesc Geanina!

    O zi frumoasa, cu multa iubire!

    Apreciază

    Martie 5, 2013 la 12:24 pm

    • Oana,
      virtualul ne dă și astfel de șanse, de a ne întâni, a ne citi și a culege ceea ce ne place.

      Noi îți dorim o primăvară care să îți umple sufletul de bine și iubire peste normă.

      Apreciază

      Martie 6, 2013 la 4:23 pm

  2. Mulţumesc pentru această minunată incursiune !
    Ai dreptate, odată ce te-ai plictisit de copilărie devii bătrân. Spiritul tânăr te păstrează tânăr. Iar eu doresc să mai copilăresc puţin, măcar cât să le pot fi alături copiilor mei.
    Inspiraţie aleasă şi iubire veşnică !

    Apreciază

    Martie 5, 2013 la 1:27 pm

    • danaiana,
      cu drag și respect pentru ceea ce împărtășești cu noi.

      Îmbrățișări peste normă!

      Apreciază

      Martie 6, 2013 la 4:25 pm

  3. Iubita mea, dacă reuşim să rămânem copii de-a lungul întregii vieţi, trăind frumos, cu buzunarele doldora de vise şi poveşti, atunci este minunat şi chiar putem să spunem că nu am trăit degeaba. Bărbatul-copil din mine îţi mulţumeşte din nou pentru toate cuvintele frumoase pe care le scrii şi pentru faptul că ai lăsat şi laşi copilul din Cristian Lisandru să zburde zglobiu în fiecare zi.
    Sărut sufletul drag, iubire mea, gânduri bune pentru toţi musafirii blogului tău…

    Apreciază

    Martie 5, 2013 la 6:12 pm

    • Iubirea mea,
      văd că tu reușești să te menții pe baricadele copilăriei. Nu faci eforturi deosebite pentru asta. Știi care sunt ipostazele și care mă fac să zâmbesc. Nu spun mai mult… ha,ha,ha….

      Iau sărutul și fug.

      Apreciază

      Martie 6, 2013 la 4:27 pm

      • Ce bine că păstrezi misterul… Alerg după tine şi sper să te împiedici degrabă, de-abia aştept să te prind în braţe…

        Apreciază

        Martie 6, 2013 la 7:31 pm

      • melanietoulouse

        Ador dialogurile voastre… 🙂

        @”Nu spun mai mult… ha,ha,ha…” – bine faci, Geanina ca pastrezi gradina voastra secreta… 🙂

        Je vous embrasse amicalement…<3

        Apreciază

        Martie 7, 2013 la 10:28 am

  4. ane

    Incântată să văd frumosul… o seara de vis Geanina

    Apreciază

    Martie 5, 2013 la 10:25 pm

    • ane,
      serile sunt de vis, diminețile asemeni, iar frumosul s-a așezat în suflete.

      Să-ți fie primăvara magică!

      Apreciază

      Martie 6, 2013 la 4:28 pm

  5. elenamarinalexe

    Te-am regăsit cu sufletul atins de copilărie şi mă bucur, căci vei rămâne veşnic pură în gândire şi nevinovăţia copilului va fi lipită de inima ta, atăt de iubitoare.
    Cuprind cu gândul depărtarea şi vă îmbrăţişez cu mare drag!

    Apreciază

    Martie 6, 2013 la 6:30 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s