Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine – într-un week-end, despre femei

Imprevizibile, originale, rafinate, înflăcărate, entuziaste, vorbăreţe sau tăcute, generoase, dezinhibate, senzuale, provocatoare, inteligente, pline de idei, pregătite să inventeze orice, oricând, femeile reprezintă visul cel mai frumos al tuturor bărbaţilor. Luna martie este luna lor. Este acel moment din an când sunt pregătite să înflorească în preajma bărbatului şi nu uită să-i amintească, discret, că s-au născut pentru a fi iubite şi respectate.

Serafică şi fascinantă această lume a femeilor. O lume în care ele ştiu foarte bine să echilibreze balanţa între extravaganţă şi bun-simţ. În această lume, femeile sunt dornice să-şi împărtăşească sentimentele cu cineva şi se transformă într-un izvor nesecat de pasiune şi dorinţă. Atunci când simt că sunt iubite, devin explozive. Iubirea scoate la lumină feminitatea care, atenţie, vă poate ameţi de-a binelea, domnilor. Cucerite, femeile vor face uz de întregul arsenal  pentru ca totul să iasă perfect şi să fie trăit cu intensitate maximă.

Dacă vom transforma femeile în primăvară şi primăvara în femei, întreaga lume a bărbaţilor va asista la un spectacol fulminant de culoare, candoare, şarm, senzualitate şi mister.

Geanina Lisandru

geanina lisandru despre femei

Anunțuri

8 responses

  1. melanietoulouse

    Geanina, ader complet la esenta postului tau… 🙂
    @ultimu’-ti paragraf rezuma perfect ceea ce îndragostitul – de Elsa Triolet, Louis Aragon sustinea:”Femeia-i viitorul barbatului…” 🙂 Ce-a devenit o minunata melodie de-a lui Jean Ferrat, prieten al celebrului cuplu:”la femme est l’avenir de l’homme…” 🙂

    – – –
    Bon dimanche et une semaine formidable, chers amis! Je vous embrasse affectueusement…<3

    Apreciază

    Martie 17, 2013 la 10:42 am

    • Melanie,
      zâmbesc și citesc cu mare bucurie tot ceea ce scrii. Aici și pe blogul tău.

      Ore magice!

      Apreciază

      Martie 21, 2013 la 4:07 pm

  2. Cred că unele dintre reprezentantele feminine se pot confunda cu înăşi primăvara! Dintre acestea faci parte şi tu, Gena, dragă. Şi tu ştii că nu este un simplu compliment, ci o constatare 🙂

    Apreciază

    Martie 17, 2013 la 1:23 pm

    • Elena,
      se simte prospețimea anotimpului în cuvânt. Frumoase gânduri.
      Mii de mulțumiri și doar bine pentru toți cei dragi ție!

      Apreciază

      Martie 21, 2013 la 4:09 pm

  3. Oooooo, Printesa Geanina ! Am gustat fiecare cuvant pe care l-ai scris ! „Serafică şi fascinantă această lume a femeilor.” Am simtit intotdeauna asta, dar citindu-ti gandurile impartasite aici am si constientizat. O singura tristete ma macina, unele primaveri prea bantuie lumile barbatilor, iar eu curg izvor in cea a femeilor, descrisa de tine. Cum sa fac sa le spal si lor talpile murdarite de praful drumurilor barbatesti, prea multe si prea dese ?

    Apreciază

    Martie 17, 2013 la 1:42 pm

    • Domnul bob,
      ai găsit soluția între timp, sunt sigură de asta. Și Cristian iubește femeia, o respectă și o ridică la rang de regină.

      Seară spumoasă!

      Apreciază

      Martie 21, 2013 la 4:10 pm

  4. Ar fi de neimaginat o lume fără femei. „Visul cel mai frumos al tuturor bărbaţilor”, aşa cum spui, ar deveni un coşmar din care nu s-ar mai trezi niciodată. Împlinirea unui bărbat nu poate avea loc decât în preajma unei femei, indubitabil. „Izvorul nesecat de pasiune şi dorinţă” ne alimentează nouă, bărbaţilor, fiecare zbatere a inimii şi fiecare gând, transformându-ne în nişte fericiţi înrădăcinaţi în starea de bine.
    Sărut sufletul drag, iubirea mea şi visul meu frumos. Dulcea mea realitate…

    În noaptea aceea am prins rădăcini

    curgea o toamnă nesfârşită
    la colţuri de streşini
    tu scriai poveşti cu degetul arătător
    pe geamul umed şi pe pieptul meu

    dincolo de fereastră mirosea a veşted
    trupurile copacilor se dezgoleau lasciv
    sub răsuflarea unui vânt impudic

    era cald în camera noastră
    ne rostogoleam prin întuneric
    cuprinşi de febră
    în vreme ce toamna se alinta
    ca o femeie îndrăgostită
    şi împrăştia vise ruginii
    peste aşternuturi

    în noaptea aceea am prins rădăcini
    iar astăzi sunt un copac
    care îşi trage seva din sufletul tău

    Cristian Lisandru – 09 aprilie 2011

    Apreciază

    Martie 17, 2013 la 2:33 pm

  5. Toamna curgea, ne rostogoleam prinzând rădăcini.
    Frumusețea cuvântului tău aduce liniște și gândul că iubirea există. Mulțumesc pentru fiecare cuvânt, minune de om!

    Apreciază

    Martie 21, 2013 la 4:19 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s