Posts tagged “balsam

Remember – Ploi predestinate

Vijelii se ivesc pe cer. Sufletul meu şi-a pierdut somnul astă-seară şi vrea să cânte numai în ritmul ploilor.

Rabindranath Tagore

într-un cartier
din vestul oraşului ursuz
ploaia şlefuieşte trotuarul
oxigenează cotloanele orgolioase
aşterne solfegii în paşii
trecătorilor îndrăgostiţi

ascult sunetul sacadat al ploii
fulgerele ciupesc corzile cerului
îmbină notele
compun simfonia zilelor
care ne surprind iubindu-ne
în transparenţa bobului de ploaie

adaug extensii firelor de apă
împletite pe spatele unui oraş
împrospătat de balsamul
ploilor predestinate

                                                             Geanina Lisandru

lunapic_136290576526763_10


Rănile tale

O să dau cu disperarea de toţi pereţii sufletului,
Prin gest sfârtecat de nelinişte lăuntrică
Şi îţi  voi mângâia gândurile încolţite
Pâna vor înflori pe cerul ochilor tăi.

Îmi voi atinge degetele de toate lacătele simţurilor tale,
Pentru a putea fereca nepăsarea neştiutorilor ce scormonesc
În pereţii spiritului,
Am să zâmbesc spre disperarea lor,
Pregătită pentru o prelungită viaţă plină de frumos,
Îţi voi pune balsam pe rănitura cugetului
Presărând sărut de floarea-doamnei.
Întoarsă cu faţa către seminţie îţi voi cânta tăcerea,
Îţi voi depune priorităţile în compresă de bine,
Apoi îţi voi îmbrăţişa toate rănile
Rugându-mă pentru transformarea lor în comori preţioase
Sufletului meu.
Visul meu va fi împlinirea dorinţei tale,
Mâinile mele cicatrizeză leziuni din care ţâşneşte
Sângele pasiunii
Răsfăţând simţuri de bărbat exilate de flecari.
Am nevoie de tine vibrând de viaţă,
Te ocrotesc cu dulci desmierdări
Şi scutur neliniştile tale
În negura clocotitoare a Universului.


Exilul singurătăţii în doi

HELP!!!

Şi tu poţi contribui ! Orice sumă, cât de mică, poate salva viaţa IOANEI , o tânără de 17 ani, elevă la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti, care a fost diagnosticată cu cancer rinofaringian.

Fă cunoscut acest APEL, te rog !

Îţi privesc gândurile albe şi nu mă mai satur,
Îţi ating gândurile negre şi le strivesc în pumni,
Le ţin strâns pentru ca tu să simţi mântuirea,
Unesc gândurile pentru a vedea nemurirea din ele.
Îţi privesc sufletul roşu plin de patimă şi sunt fericit,
Îţi ating sufletul încărcat de albastru şi îl îmblânzesc,
Îl îmbrăţişez pentru ca tu să ai sufletul pătruns de bine,
Combin culorile sufletului pentru a-i simţi incandescenţa .
Îţi privesc ochii verzi şi mă pierd printre smaralde,
Îţi ating ochii plini de lacrimi pentru a topi primejdia furtunii,
Îi mângâi pentru ca tu să-mi zâmbeşti în mii de curcubee,
Amestec lacrimile cu verdele ochilor şi renaşte speranţa.
Îţi privesc mâinile cum gesticulează bucuria şi le venerez,
Îţi ating mâinile şi le simt tristeţea zilelor când nu au fost alintate,
Pun bucuria şi tristeţea în mâinile mele pentru a nu simţi sihastria,
Atingerea mâinilor noastre aduce bucuria vieţii în noi.
Îţi privesc chipul duios şi trupul mi se încarcă de tihnă,
Îţi ating chipul pe care supliciul vieţii şi-a pus amprenta,
Pun balsam de duioşie pe rana chipului pentru înflorire veşnică,
Privesc, ating, unesc, amestec, combin pentru exilarea singurătăţii în doi.