Posts tagged “criza

3 ceasuri bune

Dacă e marți…sunt 3 ceasuri bune…printre bloguri, incursiune cu efuziune

Prima zi de marţi din anul ce tocmai a păşit în sufletele noastre. Îmi doresc ca toţi cititorii mei să aibă prin toate buzunarele iubire, cele mai curate sentimente, fericire în priviri şi sănătate pentru a se bucura de toate celelalte.
Tălpile mele păşesc cu grijă prin nămeţii de cuvinte ce s-au aşternut şi astăzi pe blogurile oamenilor dragi, a celor care scriu cu plăcere, din pasiune şi respect pentru cei îndrăgostiţi de lumea minunată a literelor.

Din doi paşi şi-o săritură sunt la Cristi-n bătătură. Lisandru şi-a mutat tot arsenalul literar şi sentimental „ sub ochi de pescăruş”. Este hotărât să vegheze comorile iubitei „ascunse în suflet în ochi în trup” de ochii vigilenţi ai „fantomele corsarilor”.
Dincolo de orizontul Blogului Literar

se prelinge întunericul
pe umeri
sânii sunt poleiţi selenar
pâlpâie carnea
frisoanele dorinţei
aprind focuri bengale

Nu ocoliţi această noapte cu lună plină în care

doar un pescăruş
pălmuieşte aerul sărat
şi ţipă
prin glasul tău

Nu părăsesc decorul, mă prind în hora celestă pentru a simţi că trăiesc. O călătorie dis de dimineaţă prin „voaluri de ceaţă”, nu ratez un joc copilăresc cu „doi fulgi prinşi în zbor”. Mă prinde amiaza  spunând Hai la plimbare, pe-o rază de soare, iar seara mă ajută să mă cufund discret în lumea viselor. Credinţa, iubirea şi tot universul conturează astăzi mesajul poeziei scris de Elena Marin Alexe.

Poartă amiaza pe umerii grei
Raze de soare zâmbind obosit,
Mângâie-n treacăt cu palmele ei
Bruma de-argint care-abia s-a trezit.

Trezirea la realitate, ieşirea dintre nori şi aducerea capului pe umeri se impune după ce am intrat pe uşa blogului Pro Atitudine. Florentin Lehaci ne indrumă paşii prin LABIRINTUL CRIZEI şi anunţă ferm că „A expirat termenul de grație ocazionat de sărbători!”

Era bine printre stelele Elenei Marin Alexe, printre versurile pasionale şi piraţii lui Cristian Lisandru, însă realitatea strigă : „Începutul de an se zbate din nou în austeritate și criză, în ipocrizie și demagogie, în dezamăgiri și resemnare! Undeva în profunzimea sufletului ne luptăm să nu ne fie ucisă ultima rază de speranță, deși suntem conștienți că vom vorbi despre vremuri bune doar la timpul trecut.”

Vă invit să nu părăsiţi visul, dar nici realitatea şi, fără suflet şi cuget înveninat , să asistaţi prin lectură cum „concluziile devin sofisme într-un univers creator”. Respiraţi calm şi încercaţi să desluşiţi paşii literari de la 3 A.M. Gabriela Ana Popa, printre Petale de trandafiri, aşterne o poveste numai bună pentru insomniaci, şi nu numai.

„O cunoscuse într-un bar. S-au plăcut. Vinul le-a picurat iluzii în stomac, iar ele s-au urcat la cap. I se părea frumoasă, chiar dacă nu putea să-i distingă trăsăturile feţei, aburii alcoolului îi înceţoşaseră privirea. Nici nu mai ştia cum o chema. Ah, da: Eliza. S-a prezentat ieri la biroul lui, de mână cu o miniatură drăgălaşă a ei. Bineînţeles, nu a recunoscut-o aşa că a trebuit să-i reamintească de o noapte rătăcită în negura trecutului.”

Nu părăsim zona celestă la final de 3 ceasuri bune, ziua de astăzi îi este dedicată. Sorin Petrache este întrebat de către fiul său: „Tata, când vine eclipsa? „
Puteţi afla despre „singura eclipsă de Soare de care se vor bucura românii în următorii patru ani” lecturând ceea ce a prins în fila virtuală a blogului său, …jocul nu e greu, pe ape…, Virtualkid.

Prin foc, frig, răceală, flăcări şi întrebări  ne trece  Gabriela Elena. Cu „Sete de Foc” desenează permanent căldură în sufletele noastre, o căldură care să topească „toată pelicula de gheaţă care aproape că s-a pietrificat acoperind pentru totdeauna Pământul şi care parcă ne-a prins sub ea într-o atmosferă ostilă care ne anulează toate reflexele, toate sentimentele, reducându-ne la tăcere printr-un şoc hipotermic al sufletului…”

Aţi vrut sau nu, astăzi v-am plimbat printre stele, lună, soare şi gheaţă, v-am invitat să visaţi că realitatea va fi aşa cum sperăm cu toţii, plină de iubire, verticalitate, seriozitate, fără oportunişti şi infatuaţi.

Visaţi realitatea, dragii mei dragi, lecturând bloguri pe care merită să păşiţi zilnic!

 

 

 

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor, incursiune cu efuziune!

Geanina Lisandru

Ocupat pentru un veac

Franţuzoaică regăsită, cam tristă şi necăjită,
De mine ţi-ai amintit şi-mi repeţi cum ne-am iubit.
O iubire scurtă, scurtă, precum mintea ta zăludă,
Îmi trimiţi la două zile scrisorele de iubire,
Dar eu sunt cam ocupat cel puţin încă un veac,
Într-un mail ai ataşat amintiri ce le-am uitat,
Amintiri pe care eu le-am trimis la coş mereu,
Tu insişti şi scrii de zor sperând c-ai să capeţi spor.
Ce să-ţi spun ca să-nţelegi că-s îndrăgostit pe veci.
De cine, nu întreba, asta chiar nu-i treaba ta.
O iubesc cum n-am iubit, de suflet mi s-a lipit,
Pe stradă merg rătutit fiidcă visul s-a-mplinit.
Am găsit marea iubire, viaţa cântă împlinire,
Iar tu, franţuzoaică tristă, caută o altă pistă
Şi nu te mai umili, nici nu te copilări,
S-ar putea să ai surprize dacă faci şi mâine crize,
Franţuzoaică regăsită, cam tristă şi necăjită,
Fiindcă viaţa mea-i frumoasă lângă femeia aleasă.

Geanina Lisandru