Posts tagged “existenta

Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine – într-un week-end, despre libertate

Vă simţiţi cu adevărat liberi în momentul de faţă? Gândiţi şi faceţi exact ceea ce simţiţi? Două întrebări care nasc controverse şi, inevitabil, alte întrebări legate de câtă libertate are fiecare în ceea de face, cât de dispus este fiecare să îşi trăiască viaţa demn, fără teamă.

Trebuie să recunosc, am întâlnit suficiente persoane care nu au avut curajul să îşi trăiască viaţa având la purtător libertatea deplină. Unii şi-au vândut sufletul pentru un pumn de bani, nu au putut să-şi asume vremurile pe care le trăim, criza financiară pe care toţi o resimţim, şi  mi-au devenit adversari, după mulţi ani de relaţii cordiale, alegând să facă parteneriate, de conjunctură, cu cei care preţuiesc spiritul de turmă, îl aplică şi privesc curajul meu, de a spune lucrurilor pe nume, ca pe o nebunie. Nu este nebunie, oameni buni, este doar absenţa fricii, ea ne dă libertatea de a grăi adevărul, de a spune exact ceea ce gândim şi nu ceea ce vor cei care încearcă să ne manipuleze pentru a-şi rezolva propriile interese.

De libertate se leagă strâns curajul, sunt de nedespărţit aceste cuvinte în mintea mea. Libertatea îmi menţine fiinţa sănătoasă, mă ajută să iau deciziile potrivite, dar îmi permite să fac şi greşeli pe care le recunosc fără tăgadă, fără să simt şi fără să-i permit orgoliului să-mi sufoce libertatea.

Am fost întrebată dacă iubirea te face să simţi cu adevărat libertatea. DA.DA.DA.
Nu mi-am ascuns niciodată sentimentele sau iubirea pentru cineva, ar fi însemnat să-mi neg întreaga existenţă. Pentru ce să fac asta? Doar pentru că şi pentru că…Să fim serioşi, cine invocă tot felul de motive pentru a face acest lucru nu mă va convinge nici că iubeşte, nici că trăieşte, nici că este liber. Îndrăznesc să afirm că libertatea există, oamenii liberi lipsesc şi îmi lipsesc.

Libertatea trăieşte în fiecare gest al nostru, indiferent cât ar încerca unii să ne constrângă, nu vor reuşi decât dacă acceptăm constrângerea. Nimeni nu ne dă dreptul să direcţionăm responsabilitatea deciziei în spatele celorlalţi. Eşti liber să alegi ce îţi doreşti de la viaţă şi de la cei din jurul tău.

Vă doresc să fiţi la fel de liberi precum sunt păsările cerului, iar zborul vostru să nu fie ucis de absenţa libertăţii!

Geanina Lisandru

geanina lisandru libertate1


Remember – Bungee Jumping

am sfidat gravitaţia
şi am încătuşat timpul curajul experienţa
într-o coardă flexibilă
am sărit
primul salt m-a propagat
în lumea celor
care îmi iau existenţa peste picior
le-am pus la dispoziţie
echipament Vertige
bilete Pentecost
apoi
le-am recomandat o scufundare pe uscat
puţini au trecut testul bărbăţiei
turnul încă mai aşteaptă

al doilea salt
m-a aruncat pe tărâmul falsităţii
toţi îşi zâmbeau
ochii lor sclipeau de afecţiune
împletită cu numeroase calcule
am intrat în jocul lor
am împrumutat o faţă machiavelică
simţeam cum ipocrizia îmi însămânţa grimase
în parcela buzelor
şi-mi felia râsul
care spărgea liniştea oneroasă
în bucăţi de sinceritate

doar trei salturi
mi-a permis bugetul acestei vieţi
ultimul hop
a fost reîntoarcerea pe creasta unui destin
unde bungee jumping

stă prins în coarda
complicat de simplă
a caracterului

Geanina Lisandru


Șacalul

nu pot iubi un șacal
pentru care viața înseamnă
josnicie șantaj frivolitate
poate de aceea nu aș putea trăi
în Caucazul construit de el
ar fi simplu să cedez
atunci când țipă
latră mârâie sau urlă
ar fi simplu să-i transform privirea
teritoriul viața destinul
într-o fericire nesperată pentru hiene
dar am aflat astăzi
că este pe cale de dispariție
iar propria existență
și-a transformat-o în pradă

Geanina Lisandru

Escaladarea solo integral

mi-am asumat doza de risc
de a străbate traseul ființei tale
am pus în rucsacul sufletului
încrederea speranța
echipamentul confecționat
din pielea trupului meu
și am pornit la drum pe itinerarii
greu accesibile pentru femeia
dornică să combine deseori
viața de stâncă zăpadă sau gheață

am meditat îndelung la dificultățile
impuse de accesul la inima ta
găsirea cifrului acesteia
trăinicia clipelor de iubire
și adrenalina provocată de
escaladarea solo integral

m-am prins cu forța alpinistului
de pereții sufletului tău

joc cel mai incitant rol

pe scena verticală de balet

a trupului care-mi modelează

și controlează echilibrul

fie că este ploaie zăpadă ori soare

în interiorul existenței sale


Gânduri

Un gând este doar o străfulgerare între doua nopţi lungi, dar această străfulgerare este totul.

Jules Henri Poincare

Scriu despre gândurile tale albe, mă joc cu ele, le alint şi le aşez cu grijă în scrinul întregit de vise. Îţi ating gândurile negre, le smulg din rădăcină şi le strivesc în pumni. Unesc gândurile, le privesc, le curăţ de petele durerii pentru a vedea nemurirea visului frumos.
Mă aşez în faţa sufletului tău plin de patimă şi îmi încălzesc trăirile la focul din şemineul existenţei. Pun ramuri de brad peste jarul din inimă şi îmblânzesc dorul, combin culorile sufletului pentru a-i simţi incandescenţa ce-mi cuprinde umerii goi de absenţa ta.
Îţi ating ochii plini de lacrimi pentru a topi primejdia furtunii, îi mângâi pentru ca tu să îmi zâmbeşti în mii de curcubee. Îţi privesc mâinile fragede cum gesticulează bucuria şi le venerez, le ating pentru a simţi tristeţea clipelor când nu au fost alintate.
Adun bucuria şi tristeţea în mâinile mele, iar atingerea mâinilor aduce bucuria vieţii în noi. Contemplu chipul tău duios şi trupul mi se încarcă de tihnă.
Privesc, ating, unesc, amestec, combin toate acestea pentru surghiunirea singurătăţii în doi.


Poveşti de viaţă(VII) – O zi cu Mara(II)

UPDATEAPEL UMANITAR– vă rog să accesaţi, citiţi, chibzuiţi şi acţionaţi. Un copil mic se luptă cu o tumoare oribilă. Să-l ajutăm.

Alex  o asculta, îi sorbea cuvintele atunci când povestea despre Paul, despre clipele pline de viață pe care aceștia le prindeau în buchetul fericirii.
Totul era pregătit în cel mai mic amănunt, trebuia să fie cea mai frumoasă, era prima întâlnire cu părinții celui pe care îl iubea nebunește, pentru care ar fi făcut orice numai să-l știe împlinit.
A venit ora cea mare, ora mult așteptată, orologiul vestea momentul doritei întâlniri.
Mara aștepta. Secundele îi torturau ființa, se uita la ceas clipă de clipă. Trecuse și sfertul academic. Paul nu apărea. În cele din urmă Mara luă telefonul și apelă numărul celui fără de care viața ei nu avea sens, așa simțea. Fără Paul totul încremenea, nimic nu evolua, nu mai avea viață. L-a sunat insistent, dar fără a primi semnalul pe care îl aștepta. Nu înțelegea. Cu obrajii aprinși, cu durere ca de pumnal înfipt în trup fragil de adolescentă plină de speranțe, s-a îndreptat către camera ei, s-a așezat pe patul ce-i găzduia de fiecare dată fericirea, neliniștile și bucuriile , iar pădurea de întrebări i-a acoperit existența. Dorea să se afunde cât mai adânc în pădure pentru a-și striga durerea acelor momente.
A adormit îmbrăcată, cu speranțele prăbușite în floarea prinsă-n partea stângă a rochiei sufletului.
Dimineață, soarele îi mângâia gândurile fixate-n neliniștea serii ce tocmai se scursese. A deschis ochii în care marea își învolburase talazurile înalte de mii de metri, așa păreau în această dimineață când ceasul suna insistent și anunța începutul unei zile în care speranța se ascundea în spatele gândurilor ce-și căutau insistent locul în cufărul tihnei.
Era duminică. Aștepta întotdeauna această zi a săptămânii cu aceeași bucurie ce-i înflorea în priviri.
Această zi de duminică era diferită, nu mai avea strălucirea celorlalte, de data aceasta emoțiile așteptării îi făceau inima cenușie. Nicio veste de la Paul.
Era 18 iulie. Își aminti brusc că această zi era subliniată în calendarul lui. Era ziua când el părăsea micuțul oraș de provincie pentru o bursă în Anglia. Zadarnice toate încercările de a-l contacta.
S-a ridicat din pat amețită de toată nebunia gândurilor ce o stăpâneau. Pentru prima dată refuza o discuție cu fratele său, Alex, cel puțin pentru moment. Acesta îi respectă tăcerea…

Frazeleoricât de frumoase și pline de înțeles ar fi ele – au efect numai asupra celor nepăsători și nu totdeauna îi pot mulțumi pe cei fericiți ori nenorociți; iată de ce forma cea mai desăvârșită pe care o imbracă de cele mai multe ori fericirea ori nenorocirea este tăcerea.

Anton Pavlovici Cehov


(Va urma)


Minunea de a fi…

Minunile apar în viaţa noastră atunci când ne aşteptăm mai puţin. Nu am pus gânduri pe hârtie şi nici la registratură pentru a te întâlni. Destinul a scris cifra 3 la mijloc de viaţă, într-o  vacanță de vară, aşa cum scriitorii au folosit-o în basmele ce ne-au încântat copilăria.

Pitagora definea cifra trei ca semnul echilibrului perfect al stabilităţii .

Devin pentru 3 secunde Poseidon şi ridic marea de gânduri cutremurându-ţi întreaga fiinţă mânuind cu îndemânare simbolul puterii zeului Neptun.

Pentru a putea exprima infinitul sentimentelor scriu conştiincios pe toate feţele triunghiulare ale piramidei sufletului îmbrăcând astfel iubirea în haina perfecţiunii divine şi a plenitudinii. Nu vreau să trăiesc clipa celor 3 zile care definesc longevitatea minunii, nu vreau să-mi torturez existenţa scriind cu amar pe asfaltul minţii întrebări pe care Eugen Ionescu le-a sintetizat în fraza vieţii…

“De ce într-o zi minunea de a fi ia sfârşit, de ce înţelegem că este minune abia când pierim, de ce o întunecăm cu neghiobiile, cu duşmaniile, cu nădejdile stupide, de ce oamenii se caută unii pe alţii în noapte şi nu se regăsesc decât ca să nu se recunoască şi să se lovească, de ce ne agăţam cu disperare de o semnificaţie inexistentă şi ce crimă trebuie să ispăşim pentru a putea trăi în acest vid?”

Vreau să ne retragem într-o oază de linişte să trăim intens minunea de a fi …


Pasărea Phoenix

privire adâncă de Pasăre Phoenix
răsare din apele Oceanului Primordial
penişul său serafic purifică infatigabil
fluctuaţiile vieţii noastre obişnuite
ţipăt ilustru de pasăre sacră
făureşte răspântie de spirit şi speranţă
spre îmbrăţişarea unei captivităţi dorite
ce mă eliberează de trecut clipă de clipă
ocrotindu-mă de rutina emoţională
ce mi-a pustiit imanent existenţa
desfac braţele amplu către tine
îmbrăţişez mâini obosite de dor
instaurez pacea magnifică în sufletul
ce primeşte frisonul fervent al iubirii