Posts tagged “inger

Annabel Lee

Dacă e vineri – e poezie pe pâine – Edgar Allan Poe(January 19, 1809 – October 7, 1849)

De mulţi şi mulţi ani trecuţi în stihii
Lîngă mare, într-un regat
Trăia o copilă ce poate-o veţi şti,
Cu numele Annabel Lee;
Ce n-avea în gând decât a-i fi dat
S-o iubesc, să mă poată iubi.

Eram un copil, copilă şi ea
Lângă mare, într-un regat;
Dar iubirea mai mult ca iubire era
Pentru mine şi Annabel Lee –
Chiar serafii din ceruri în zbor aripat
Ne-ar fi putut pizmui.

Şi poate de-aceea în vremi de-altădat’
Lângă mare, într-un regat
Din nouri un vânt s-a pornit, îngheţând
Pe frumoasa mea Annabel Lee;
Şi rudele-i nobile s-au arătat
Să mi-o ia, să o ducă de-aci,
S-o închidă-n sepulcrul cel întunecat
Lângă mare, într-un regat.

Îngerii n-au fost ferice nicicând
Ca noi, pizmuindu-ne vii –
Da! Şi de-aceea (cum toţi par a şti
Lângă mare, într-un regat)
Vântul din noaptea cu nouri porni îngheţând,
ucigându-mi pe Annabel Lee.

Dar iubirea mai mult ca iubire era
Pentru noi, mai mult cît ar şti
Alţii mai vârstnici şi mai învăţaţi –
Şi nici îngerii-n ceruri de sus aripaţi
Şi nici demonii jos sub a mării stihii
Sufletul nu-mi vor desprinde vreodat’
De-al frumoasei Annabel Lee.

Fiindcă luna nu pasă fără-n vise să-mi ţeasă
Pe frumoasa mea Annabel Lee,
Şi nici stele se-aprind fără ochii sclipind
Ai frumoasei Annabel Lee.
Astfel oricît de lungă noaptea stau lîngă
Draga mea – draga mea – viaţa-mi, mireasă,
în sepulcrul de lângă al mărilor grind,
în mormântul la marea vuind.