Posts tagged “Mirela Pete

3 ceasuri bune

Dacă e marți…sunt 3 ceasuri bune…printre bloguri, incursiune cu efuziune


Astăzi mi-am permis să mă joc, olecuţă, cu temperaturile, de la cele mai înfierbântate grade voi coborî, prin viscol, fără teamă, să iau pulsul iernii care plânge.
Tăcerea pocneşte în zgomot dulce de cioburi ale iubirii, iar dinamitarea tăcerii prin geamătul iubitei devine susur de dor în urechile îndrăgostitului care stă cu urechile ciulite în aşteptarea torentelor prelinse peste trupul muzei. Dorintele celor ce iubesc sunt turnate in forme proprii, metaforele cunosc materializarea, iubita este prizoniera şuvoiului de apă fierbinte, totul clocoteşte când termometrul face ţurţuri.

Este complicat să ocoleşti Blogul Literar – Cristian Lisandru după ce ai citit poezie sau proză de calibru greu. Pentru a vă convinge pe deplin, vă introduc în clocotul pasiunii prin versificaţie:

„Şi aud cum curge şuvoi de apă
Peste trupul tău.
Nerăbdarea înfige gheare,
Las imaginaţia să sară obstacole,
(armăsar pur-sânge),
Iar dorinţa aprinde sub mine
Tortură de flacără care muşcă fierbinte.”

Aşa cum v-am promis, nu ţin cont de viscol sau de trecerea de la temperaturi ridicate spre cele mai scăzute, mă lupt cu viscolul şi lacrimile de gheaţă ale iernii, fac pârtie printre minunatele versuri scrise de  Elena Marin Alexe care mă ademeneşte cu focul pentru a-mi încălzi sufletul, a-mi încânta spiritul şi pentru a-mi pune leac la inimă cu un stol de fulgi pe care iarna ni-i oferă cu generozitate.

„Mai târziu, pe lângă foc,
Rătăcesc în poezii
Diamante, ce-şi fac loc
Iarna-n nopţile târzii.

Trece iarna printre vii,
Atingând raze de stea,
Dans răzleţ printre stihii,
Sărută inima mea.”

Fierbinte, rece, fierbinte, aşa se cade la o casă literară care se respectă. Lăsăm pentru moment iarna şi hălăduim cu vara pe umeri, prin anii ’42. Aceasta este invitaţia lui Bogdan Onin, la un pahar de vorbă, înainte de a afla că trenul se află în întârziere, aşa că este timp suficient pentru o poveste în proză alături de doi veterani, Moş Goangă şi Badea Rădescu, care-şi amintesc cu drag de vremea când „s-au întâlnit și s-au împrietenit pe viață”.

“Eu făceam parte din echipa de întreținere a cailor din unitate. Când m-au luat la oaste m-au întrebat dacă mă înțeleg bine cu animalele, în special cu caii. Și le-am zis că da, crezând că o să mă trimită la cavalerie. În schimb, am ajuns la grajdurile atelajelor pentru tunuri. Și toată ziua ‘grijeam de cai, curățând grajdurile, potcovindu-i sau țesălându-i. Pe data de 12 iunie eram la pășune cu ei, pe un câmp de lângă unitate. Stăteam pe spate mestecând un fir de iarba, când s-a întâmplat blestemăția! La început am crezut că îmi bâzâia o albină în ureche, dar nici urmă de așa ceva. Zgomotul era din ce in ce mai tare și pe deasupra auzeam și alte voci. „

Ieşim din câmpul de luptă al blogului Comunicare, propaganda & altele, cu raniţa plină de certitudini, pentru a primi la schimb „alba neagra și color”, doar cu permisiunea „domnului director năsturescu”. Întotdeauna m-au captivat scrierile postate pe blogul Incertitudini, locul unde Gina ne introduce, cu fiecare rând, în atmosfera încă tânără şi plină de prospeţime a anilor …secret, nu-i putem defini niciodată vârsta, imaginea se joacă serios cu mintea noastră, degeaba facem calcule, mai bine descoperim ce-i place, ce-i înseninează serile:

„Acum două seri, chiar m-am înseninat .
La una dintre televiziuni, de unde se transmite realitatea în direct, o doamnă simpatică- ce zâmbet frumos au moderatoarele de când am intrat în 2011, li se citește bunăstarea în priviri și pe rochiile bine croite –avea , ca de obicei, mulți invitați.
Și un cunoscut sociolog.
Recunosc respectul și interesul pentru această profesie, pentru că este prima reușită a familiei mele, după 89.
De la domnul sociolog am aflat cum te poți cunoaște mai bine, în vremurile astea cenușii, dacă răspunzi sincer și grijuliu la trei întrebări:
1. La ce râzi?
2. Despre ce cânți?
3. La ce și pentru ce plângi?

Se presupune că orice om normal râde și plânge, chiar și băieții plâng câteodată.. de cântat, nu se poate să nu cânți, măcar atunci când toate ușile și ferestrele sunt închise…!”

foto :…jocul nu e greu, pe ape…

Se cuvine un strop de odihnă pe o insulă, visul tuturor…aş zice… Până vom ajunge la insula înconjurată de …jocul nu e greu, pe ape… pe care suntem invitaţi de Sorin Petrache, va trebui să „Călătorim între insule, mereu aceleaşi, mereu noi doar pentru că nu ni le mai amintim.Astăzi, i-am spus unei insule că ploaia îi udă uneori nisipul şi mi-a opturat tunelul care şi aşa era prea îngust.”

În toată această călătorie am fost însoţiţi de Enya şi Serafina. Vă invit să descoperiţi abilităţile de fotograf ale Enyei, o mândreţe de fetiţă, o mare iubitoare de animale, pe Mirela Pete. Blog. Pentru a vă stârni curiozitatea voi posta una dintre minunăţiile fotografiate de  Mirela Pete, o artistă care surprinde, de fiecare dată, frumuseţea în vârful penelului.

Enya şi Serafina (foto Mirela)

„Serafina se încăpățânează să-și croșeteze cojoc de pisică nordică (de unde-o fi scos-o, că-i un amestec de europeană cu angora, dar mă rog, știe ea multe!), așa că la primăvară (te chem, tu, Primăvară!) va trebui să o periem mai abitir, să o pieptănăm în draci și să toarcem, că la câtă lână se va aduna zilnic, vom putea tricota pulovere pentru puii ei, în caz că va înțelege că domnii motani îndrăgostiți lulea de ea, au și alt rost pe lume decât să se lase zgâriați și pălmuiți de frumoasa felină-serafină.”

V-am obosit picioarele astăzi, nu glumă. Trebuie să recunoaşteţi că a fost o călătorie care a meritat efortul, o călătorie literară pe care eu am parcurs-o înarmată cu optimism, voie bună şi fericirea de a vă aduce sub priviri bloguri, scrieri şi oameni care să vă încălzească sufletul, să vă îngheţe tristeţea, să vă bucure fiinţa.

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor, incursiune cu efuziune!


3 ceasuri bune

Dacă e marți…sunt 3 ceasuri bune…printre bloguri, incursiune cu efuziune

Postarea Comparaţie ne obligă la meditație, meditație asupra uitării de sine. Pentru mine este la fel de clar ca întotdeauna că băutura nu va reuși niciodată să ne rezolve problemele, indiferent cât ar crede unii în aceste gânduri negre. Alcoolul face și desface, leagă si dezleagă limba omului, aduce veselie, dar de multe ori și suparare. Marele Hemingway spunea “ Întotdeauna să faci când ești treaz ceea ce ai spus că vei face când erai beat. În felul ăsta vei învăța să-ți ții gura ! ”, Păstorel Teodoreanu aducea băutura în rimă și zâmbetul pe buze:

,,Unul bea că-i băutor,
Altul bea că-i bestie,
Numai eu, că am umor,
Beau aşa, de chestie.,,

iar Cristian Lisandru, omul meu drag, face astăzi, cu o măiestrie de invidiat, portretul celor care cred pentru o clipă că nimic nu poate fi mai frumos decât pierderea grijilor în băutură:

,,când se pun scaunele pe mese
în sufletul tău
nu te mai bucuri
fiindcă închizi cârciuma
te ţii de garduri nevăzute
şi
îţi cauţi uitarea de sine
prin iarbă
cu disperarea celui părăsit
de propriile repere,,

De la poezia dedicată adulților ne îndreptăm privirile, gândurile și zâmbetele către poezia destinată micuților, revărsată strop cu strop peste sufletele tuturor de către Aurora Georgescu, care ne trimite către copilărie, de fiecare dată, cu o blândețe fragilă și o generozitate rar întâlnită.

,,Grof-grof, face purcelul
Când îi ducem castronelul
Cu porumb şi iarbă verde.
Nici o boabă nu o pierde!,,

Despre încredere, obsesie, romantism, gelozie și iubire citim astăzi pe blogul lui Cristian Dima. În câteva paragrafe, autorul subliniază cât este de important să dăruiești în iubire, necondiționat și cum transformă totul în cenușă, gelozia:

,,Dragostea e ca un bumerang. Sentimentul de iubire se întoarce la voi la fel cum îl trimiteţi în eter. Alimentaţi-l cu bunătate şi speranţă, cu dor şi pasiune şi nu cu mânie sau sentimente de gelozie. Iubiţi fără să cereţi nimic în schimb! Nu vă arătaţi romantismul pentru a primi iubire ci pentru a dărui iubire. Strigaţi iubirea împletind sentimente în versuri sau acorduri de chitară, în paşi de dans sau aşzezând culorile ei pe pânză.,,

Am găsit un interlocutor interesant pe blogul Gabrielei Elena, lumânarea, cea care nu reprezintă doar o simplă sursă de lumină, ci, prin mărturia ei, ne provoacă la adevăruri  despre doruri, bucuria de a trăi demn, de a dărui și puterea de a fi noi înșine.

Înlăuntru vostru este mereu lumina.
,,Gandiți-vă cu pace în suflet că sunteți o lumânare aprinsă!
Eu sunt numai o simplă lumânare aprinsă. Singură luminez mai puțin, dar când suntem împreună, lumina și caldura sunt mai puternice.,,

Maeștrii condeiului în imagini, doar pe blogul plin de culoare și frumos, Alex Mazilu – Foto Blogging. Aici veți găsi de fiecare dată fotografii de excepție, realizate, cu măiestrie și pasiune, de autorul blogului.  Natura te prinde de mână și îți dăruiește clipe din care nu îți mai dorești să evadezi, iar portretele spun povești de viață, povestea ta, povestea mea, povestea tuturor…


Este  Vara lui Noiembrie, așa ne anunță Mirela Pete, care a simțit nevoia unei continuări a articolului Noiembrie de vară târzie. Realitatea este că ne doream o continuare a frumosului, așa cum sufletul și întreaga noastră ființă își dorea o prelungiere a anotimpului care ne încălzește bucurie fiecărui moment verde.

,,Toamna a fost neplăcut de rece la început, cețoasă și cu temperaturi negative noaptea. Acum, vlăguită de propriul său maraton necugetat, a lăsat o vară târzie să-și aștearnă soarele blând pe un cer de peruzea. Trandafirii sunt înfloriți din nou, afară e aer proaspăt și cald, parcurile strălucesc și zâmbesc zâmbetelor copiilor, iar noi ne bucurăm de entuziasmul pe care numai o fereastră deschisă spre soare ți-l poate da.,,

Încheiem incursiunea pe acordurile Traficului cu Hituri. Muzica e poezie, vis, medicament, cel mai bun terapeut al tuturor timpurilor. Sunt multe semne de întrebare pe acest portativ, astăzi. Puteți să-l ajutați pe Teo Negură să găsească răspunsurile, dar să și votați cu sufletul melodia care vă trimite în visare, vă amintește de clipe unice trăite de oameni unici.

,,De ce nu-nchide nimeni fereastra, să n-aud regina nopţii plângând? De ce întrebările mele sunt cel mai frumos cântec, astăzi surd? De ce pantofii mei vechi, cu talpa găurită demult, au dopuri de-asfalt in urechi şi totuşi au poftă de drum?,,

 

 

 

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor, incursiune cu efuziune!


3 ceasuri bune

Dacă e marți…sunt 3 ceasuri bune…printre bloguri, incursiune cu efuziune

Începem cu blogul drag sufletului meu, Cristian Lisandru – Blog Literar, un blog unde iubirea este cântată în versuri și proză cu aceeași patimă de fiecare dată.
Autorul scrie astăzi despre o apariție literară de excepție…


,,Încerc să mă umplu de frumuseţea toamnei în fiecare dimineaţă, să iubesc cu pasiune femeia-muză care îmi mângâie sufletul de atâta vreme şi să scriu, mai bine sau mai rău, aşa cum simt. Printre atâtea nelămuriri şi patimi adverse, printre impozite mari şi satisfacţii mici, vă anunţ cu bucurie că în foarte scurt timp va apărea primul volum dintr-o serie de trei intitulată „Picături de Insomnie” (proză scurtă şi foarte scurtă), la Editura RBA Media. Volumele vor conţine texte care au fost postate de-a lungul timpului, atât pe blogul vechi, cât şi pe acest blog literar. Îi mulţumesc încă o dată, pe această cale, lui Leo Gherasim (Leo Graphics), autorul unei coperte pe care nu mă sfiesc să o consider de toată frumuseţea.
E o toamnă literară deosebită, mângâiată prin cuvinte de suflet…,,

De la insomnie la rock sau de la rock la insomnie…un singur pas…

Elena Marin Alexe ne invită să ascultăm o ,,Mare si autentică voce, Freddie Mercury! Am mai zis de multe ori că mă plec în faţa marilor voci ale mapamondului şi cu sigurantă Freddie Mercury este una din ele, dacă nu cea mai mare! Nu vreau să comentez despre aspectul vieţii lui Freddie, căci Dumnezeu, va judeca lumea cu bunele şi relele fiecăruia dintre noi. Afirm însă, că a fost un om cu o mare voce la purtător, care a cântat nu doar cu vocea, ci şi cu tot sufletul .

Amintire din trecut, o amintire ce-i torturează secundele, orele, viața în cel mai plăcut mod, cui altcuiva… decât lui Cristian Dima

,,Sunt răbător şi aştept. Aştept oricât. Şi de ar fi să ne vedem în viaţa asta doar în ultima mea oră, un singur sărut m-ar face fericit. Voi şti atunci că Dumnezeu mi-a pus mâna în cap şi mi-a cifulit părul.,,

Să învăţăm să pronunţăm sunetul R – cu răbdare, râzând, rafaelic…numai aici, la Aurora Georgescu,  unde stropii de bine se preling pe suflet…
,,Grivei a găsit un os
Şi roade din el voios,
Dar o ciaoră aiurită
Cârâie şi îl irită!
Crrrau-crrrau-crrrau !
,,

Traficul cu Hituri sparge toate topurile prin propunerile generoase, săptămână de săptămână, în fiecare zi de marți. Autorul , Teo Negură, ne propune ,ca de fiecare dată, portativul cu melodii de bun gust.

,,Probabil că într-o lume ce a surzit de-atâtea strigăte-n gol, simplul fapt de-a mai auzi un sunet profund, diafan, calm, o notă discordantă pe portativul şi aşa deformat de falşi dirijori poate părea o virtute. Însă dincolo de cei ce numai aud, stau cei ce ascultă şi cei ce-nţeleg.,,

Mirela ne oferă Cel mai scump parfum din lume: “Abeille de Guerlain”, o ofertă imposibil de refuzat.
Alături de culori, forme și frumos, astăzi, simțurile noastre sunt parfumate  cu ,,Guerlain Paris, o creatie foarte feminină, tulburător de caldă, seamănă cu un frumos și magic salcâm inflorit, numai bun de admirat și mirosit primăvara, către vară. Se folosește în orice anotimp, fiind plin de entuziasm și arome florale, vanilate, calde… Specialiștii spun ca acest parfum miroase a FERICIRE…și cu asta am spus tot!,,

 

 

 

Domnișoarelor, doamnelor și domnilor, incursiune cu efuziune!