Posts tagged “Persil

POMANA ANONIMILOR – IA CU PÂINE, MAICĂ (2)

ARTICOL PRELUAT DE PE BLOGUL LUI CRISTIAN LISANDRU

Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei – Emil Cioran

Hai s-o dăm again pe limbaj de cartier, observ că Pomana Anonimilornoua rubrică apărută din dorinţa de a prezenta cititorilor ce se mai întâmplă prin culisele blogului – s-a bucurat de un succes neaşteptat, iar domnii în cauză (anonimii) îşi confecţionează frânghie din frustrările personale şi au nevoie de săpun. Data trecută, cuprins de o grijă evidentă, le spusesem „Ia cu pâine, maică!”, însă iată că nu le-au ajuns feliile şi mai cer. Le e foame. Poţi să rămâi insensibil atunci când cere omu`? Nu poţi, ai feelinguri umanitare… Te încearcă remuşcările dacă nu le răspunzi la salut. Avem azi câteva exemple, două dintre ele fiind cu tentă sexuală (în mintea unora totul se reduce la sex, nu visează decât poziţii noi şi camasutre, vorba lui Sandu Şpriţ), al treilea încă neîncadrat la vreun capitol, iar al patrulea cu dus şi întors. Să le luăm pe rând, metodic şi cu simţ de răspundere, fiindcă nu ne grăbeşte nimeni, iar purceaua e moartă în coteţ, cum se spune…

  1. Zice unul/una: “Bă, parcă n-ai văzut femeie în viaţa ta, aşai spui că o iubeşti!” Bănuiesc că aşai ăla a fost doar o greşeală de tastare, regretabilă dar acceptabilă – oameni suntem, nu cârlige de rufe! – fiindcă restul apelului e scris corect.

Ce să adaugi atunci când citeşti un asemenea comentariu „pertinent”? Că n-ai mai văzut o reprezentantă a sexului frumos şi puternic totodată şi ţi se lungeşte limba pe trotuar precum păţea motanul Tom atunci când era luat pe neaşteptate de sentimente, iar şoricelul Jerry îşi bătea joc de el? Nu poţi să-i spui aşa ceva, ar fi o minciună sfruntată, consideră personajul că îl iei peste picior şi tu aşa cum te-a luat el pe tine. Şi spumegă la greu. Produce clăbuci mai ceva ca Arielul sau ca Persilul. Nu, asta este preluată din mesajul tău! -, posesor ilegal de creier – asta e de la mine! -, nu am apărut acu` prin décor, am mai văzut. Femei. Şi nu numai că le-am văzut, le-am mai şi atins. Cu delicateţe, cu pasiune, cu dorinţă fierbinte, cu o floare. Spre deosebire de tine, vreun macho de cartier care benoclează ochii în miez de noapte la filme porno şi se amăgeşte intensiv prin mişcări repetate care pun în aplicare verbul a freca. Ce nu înţelegi matale, dar ca să înţelegi ar însemna să-ţi pui mintea la contribuţie, efort maxim şi imposibil, e că există momente în viaţă în care un bărbat descoperă o FEMEIE, pune în balanţă tot trecutului lui sentimental şi ajunge la concluzia paradoxală dar frumoasă că şi-a găsit în sfârşit jumătatea. Eu, la aproape 42 de ani, am curajul să recunosc asta. Şi semnez de fiecare dată sub sub ceea ce scriu. Tu, un macho în mizerie, cu puţulica atrofiată din cauza singurătăţii, eşti învăţat să dai cu flit, să bagi fitile, să nu oferi mâna fetelor care coboară din tramvai, eventual să le tragi palme usturătoare atunci când nu vor să stea în genunchi şi să te desfacă la prohab.

2. Al doilea exemplu e unul şi mai dur. Şi sună aşa: “Lisandrule, lua-tias mortii în… biiiiiiiip!” – vă daţi seama că bipul este pus de mine.

Scurt şi la obiect. Ăsta a fost tranşant, punct ochit, punct lovit – aşa a pritocit el ideile în mintea lui în care agonizează neuronii isterizaţi. Vor să se sinucidă, însă le lipseşte curajul necesar. S-o fi dorit şi acest mesaj un comentariu pertinento-erotico-stimulativ la textul postat pe blog într-o zi oarecare. E trist că unii pun într-un comentariu fix 5 cuvinte, dintre care unul scris naşparliu. După luaţia-ş sau luaţiaş am descoperit şi lua-ţiaş, mă întreb ce mai urmează şi ce ar spune regretatul domn Pruteanu?

Discutăm aici, doamnelor şi domnilor, despre ceea ce am putea numi fără teama de a face greşeli regretabile necrofilie verbală în toată regula. Asta până nu o trece musiu la fapte, dezgropând cadavre prin cimitire, sub clar de lună. Cu gramatica stăm la fel de prost, nici nu este de mirare, fiindcă dacă ai făcut şcoala la institutul pentru bagabonţi, colţ cu universitatea indolenţilor, vis-à-vis de şcoala pentru tiriplici ciufuţi e clar că nu poţi să scrii corect. Ai “talent” la înjurături, care mai de care mai ciudate, dar asta cu morţii atacaţi de un zăbăuc vascularizat nu poate să creeze decât silă permanentă. E jenant, dar tocmai pentru că e jenant trebuie să le mai dăm şi replici din când în când, ei asta aşteaptă, să vadă că le răspunzi, se bucură precum copiii care şi-au primit ciucalata sau iaurţelul. Luaţi de-aci, nefericiţilor ridaţi de complexe, da` mai uşor, ca să nu vă înecaţi, n-am vrea să vă plătim de buni!

3. Aici avem o… bloggeriţă căreia nu i-am permis accesul pe blog fiindcă am avut dubii acum ceva vreme. Că mi-a şi zis Geanina ai grijă, ţi-o faci cu mâna ta. Lucru manual. Facerea de bine se cheamă incest. Şi am ascultat-o. Bine am făcut, pentru că numita – nu vreau să-i fac reclamă, deşi ar merita să pun linkul către ea, dar dacă mă mai înjură mult o voi face – nu s-a lăsat cu una, cu două, şi a trimis tot felul de aiureli, de la „bau”, „comment funcţionează?”, „eu de ce nu pot să las comentarii, de ce, de ce, de ce?!” până la acesta despre care vorbim. Îmi spusese Geanina TE IUBESC şi TE RESPECT, LISANDRU, iar fata vine şi scrie: „NU TE IUBESC! NU TE RESPECT! TE URĂSC, FRAERE!”

A se observa cum scrie „fraiere”, a pierdut un i pe drum, probabil că era chinuită de inaniţie. Nu i-a cerut nimeni respectivei să mă iubească sau mă respecte, nu-mi dau seama ce a împins-o la astfel de declaraţii, la capitolul ăsta sunt un mare fericit, o am pe Geanina. Nu-mi mai trebuie iubiri suplimentare. Vorbesc foarte serios, mă simt iubit, liniştit şi împlinit. Şi drăgălăşit cum se cuvine, din toate punctele de vedere. Dar fătuca asta, supărată pentru i se trânteşte uşa în nas, nu s-a lăsat cu una cu două. Aşa că ne-a făcut şi frustraţi şi jigodii etc. Noi suntem frustraţi? Noi suntem jigodii? I-am păstrat toate comentariile răutăcioase, IP-ul e la black list, acolo să stea. Blogul este o lume. Dar este – una peste alta – o lume personală, e un fel de casă, am mai spus-o, musafirii nepoftiţi (şi mă refer aici la aceia care nu doresc decât să te tracaseze) nu au ce să caute. Pentru că se ajunge la tot felul de replici în doi peri, la apropouri, la acuze nefondate, la ironii de duzină. Am greşit cu ceva vreme în urmă, atunci nu aveam moderare pe blogul vechi, şi ajunsesem în faza în care stăteam stresat toată ziua pentru că o altă „doamnă” nu mai avea altceva mai bun de făcut decât să lase tot felul de comentarii absurde. Îmi spusese la un moment dat că joc teatru, că sunt altfel decât vreau să par. După ce, în momentele bune ale dânsei, considera că scriu bine. Mă rog… Am tratat-o cu indiferenţa cuvenită şi mi-am văzut de ale mele. Şi am introdus moderarea – aici iar a jucat Geanina un rol foarte mare, esenţial chiar, fiindcă simţea cum mă consum precum untul la soare.

4. Acesta este comentariul pe care nu ştiu unde să îl încadrez, de-aia am zis că este cu dus şi întors. Vine cineva şi lasă acest comentariu la una dinte poeziile mele: „Hmmm…”

Instantaneu am intrat în fibrilaţii. Domnule, ce-o fi vrut să îmi transmită? Că e atât de bună poezia încât a rămas fără cuvinte în portavoce? I-au plecat cuvintele în exil? Că e atât de slabă poezia încât s-a întrebat pe muteşte cum de poate scrie cineva aşa de prost? Vă rog să încercaţi să mă lămuriţi. Un astfel de comentariu induce ideea că omul ştie mai multe decât ar vrea să spună, dar preferă să lase lucurile suspendate pentru a avea tu – autorul – la ce să te gândeşti… El, anonimul, ar putea să facă o analiză extraordinară pe text, ar putea să te ia de la Ana şi de la Caiafa, trâgându-te de urechi, însă se abţine. Nu vrea să spună decât „Hmmm”… Bine că nu a spus „Ham”, aş fi crezut că mă citeşte vreau şoricar atins de patima versului meu…

Atât pentru azi, dar Pomana Anonimilor merge mai departe, show must go on…

MUZICHIEVictor Socaciu – „Fă-mă, Doamne, prost!”

SLALOM PRINTRE BLOGURIANA MARIA (George Coşbuc); GABRIELA ELENA (testament neonorat); WORLD OF SOLITAIRE (elixirul vitalităţii); GABRIELA ILIEŞ (numărătorul); DISPECER BLOGOSFERĂ (Minciunel şi Minciunica); OTILIA ARDELEANU (clişeu 25); DAN PĂTRAŞCU (probleme economice – 2);

SURSA FOTO – globesmeek.wordpress.com; bbs.keyhole.com