Uncategorized

Chipul

Îţi veghez somnul de teama unui coşmar,
Nu dorm, te privesc, te sărut imaginar,
Te simt tot mai aproape azi de sufletul meu,
În gânduri, îmi stăruie doar chipul tău.

E chipul ce îmi spune”Bună dimineaţa!”
Îmi fiecare zi, îmi luminează faţa,
E chipul ce îmi spune „Te iubesc!”,
În fiecare zi  îmi şopteşte ”Te doresc!”.

Când merg pe stradă  te zăresc mereu,
În orice chip, apare-al tău , instantaneu,
Un zâmbet îmi apare-n colţul gurii,
În ochi mi se aprinde steaua fericirii.

Ajung la slujbă şi chipul tău îmi spune,
„Bine ai venit, iubitule! Sunt iarăşi lângă tine!”
Cine mă vede cum roşesc la faţă,
Se uită cam ciudat, dar nu e prima dată.

Muncesc, vorbesc, propun noi întâlniri,
Iar chipul tău provoacă noi iubiri,
Iubiri ce le-am trăit, le cânt şi le trăiesc,
Alături de un chip ce îl doresc.

Vin către casă, de la slujbă,
Păşesc în sală, am cămaşa udă,
De la frisonul ce a răsărit pe drum,
Gândindu-mă la chipul tău divin.

Urc în odaie să-ntâlnesc un chip,
Un chip ce-l mângâi cu tandreţe, zilnic,
Aştept să vină noaptea, ca un pustnic…
Şi eu îţi veghez somnul, iar şi iar,
Nu dorm, doar te privesc şi te sărut imaginar…